• Publicat:
  • Actualizat:
Reportaj

Descoperirea tabloului de PICASSO a fost O FARSĂ. Doi producători DE TEATRU belgieni au pus pe jar DIICOT

Descoperirea tabloului de PICASSO a fost O FARSĂ. Doi producători DE TEATRU belgieni au pus pe jar DIICOT
Descoperirea unui tablou de Picasso, furat de șase români din Rotterdam a fost o farsă. Doi producători de teatru din Belgia s-a jucat cu DIICOT. Vezi cum au înscenat povestea tabloului apărut într-o pădure din Tulcea

Tabloul „Cap de Arlechin” pictat de Pablo Picasso, pe care o româncă a crezut că l-a găsit într-o pădure din județul Tulcea, s-a dovedit a fi o farsă făcută de doi producători de teatru din Belgia, relatează Die Presse și televiziunea olandeză Nos.

Producătorii au îngropat tabloul la data de 31 octombrie în pădurea din Tulcea, iar în ziua următoare au trimis șase scrisori anonime cu locația picturii și instrucțiuni pentru găsirea acesteia. Scrisorile au fost trimise la trei adrese din România și trei din Olanda.

Autoarea de origine română, Maria Feticu, a picat în plasa celor doi producători și a mers la Tulcea, unde a găsit copia tabloului „Cap de Arlechin”, unul dintre tablourile furate în 2012 din Muzeul Kunsthal din Rotterdam.

Producătorii și-au anunțat ulterior victimele prin e-mail că mesajul a fost o farsă, inspirată dintr-o piesă de teatru numită „Copia adevărată”, care a avut premiera săptămâna trecută la Anvers.

Scriitoarea stabilită în Olanda a declarat pentru postul olandez de televiziune NOS că „a picat într-o farsă publicitară”, elaborată de producătorii belgieni Yves Degryse și Bart Baele. Piesa „Copia adevărată” îl are în centrul acțiunii pe falsificatorul de tablouri olandez Geert Jan Jansen.

Cei doi producători au dorit să prezinte prin intermediul piesei „Valoarea adevărului„. Aceștia și-au cerut ulterior scuze Mirei Feticu, după ce au aflat că aceasta a călătorit din Olanda în România împreună cu un prieten pentru a găsi pictura.

„Din păcate, lucrurile au mers diferit și ne cerem scuze pentru acest lucru”, au anunțat Degryse și Baele.

Autenticitatea tabloului găsit la Tulcea a fost pusă la îndoială de expertul în artă Peter van Beveren, care a transmis că există cel puțin 16 diferențe între tabloul găsit în România și opera lui Pablo Picasso.

„Liniile, culorile, detaliile… Nu se potrivesc. În baza a ceea ce văd, cred că este un fals”, a declarat acesta după ce a văzut o poză cu tabloul găsit de Mira Feticu.

Mira Feticu, scriitoarea care a venit din Olanda după ce a primit indicii că la tulpina unui copac din Tulcea este tabloul „Cap de Arlechin” al lui Picasso, dispărut în 2012, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că este dezamăgită că tabloul este fals și va scrie o carte despre aventura trăită.

Mira Feticu a declarat, pentru MEDIAFAX, că a fost anunțată printr-un e-mail că tabloul găsit este realizat de cel mai mare falsificator european, iar ea și colegul ei fac parte dintr-un „proiect de artă”.

„Încă nu se știe nimic clar (dacă e fals sau adevărat tabloul – n.r.). Mâine vom sta la aceeași masă, când ne întoarcem în Olanda. Ne întâlnim cu cei doi artiști. Ei (scenografii – n.r.) mi-au scris un e-mail și mi-au spus că facem parte dintr-un proiect de artă care îl promovează pe Picasso și că tabloul pe care l-am găsit este realizat de cel mai mare falsificator european”, a declarat Mira Feticu.

Scriitoarea de origine română spune că e dezamăgită, dar va scrie o carte după aventura trăită.

„Sunt dezamăgită. De la început mi-am spus că s-ar putea să nu fie adevărat, că s-ar putea să fie o glumă, dar m-am simțit datoare să vin în România și să verific. Nu știu ce să spun acum, dacă voi cere sau despăgubiri. Se spune că trebuie să dormim o noapte. Azi noapte (duminică – n.r.) spuneam că o să o fac (le voi cere despăgubiri – n.r.), acum, nu știu. Când voi ajunge în Olanda și când voi vorbi cu ei, o să știu ce fac. Voi scrie o carte despre aventura pe care am trăit-o, despre cum e să faci parte dintr-un astfel de proiect de artă”, a mai spus Mira Feticu.

Iată cum s-a desfășurat povestea, pusă la cale de cei doi producători de teatru:

Planul hoților și spargerea de 2 minute și 48 de secunde

Era noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, când alarma dată la muzeul Kunsthal din Rotterdam avea să anunțe furtul secolului. Șapte lucrări de valoare au dispărut în acea noapte, în mai puțin de trei minute. Mai târziu, anchetatorii aveau să afle că românii Radu Dogaru și Adrian Procop, ajutați de Eugen Darie, au reușit să intre în muzeu și să fugă cu lucrările în acuarelă și ulei.

 

Lucrările furate: Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” și „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan și „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

 

 

Dar cum a început totul…

Radu Dogaru s-a mutat din Carcaliu, județul Tulcea, în Rotterdam, în cursul anului 2012. Locuia împreună cu iubita sa, Natalia Timofti („Natașa”).

La începutul lunii octombrie, din afișele de la muzeu a aflat că urmează să aibă loc o expoziție cu tablouri foarte valoroase. Așa că a făcut mai multe vizite, ca în filme, calculând distanța până la parcare, distanțele din interior, a observat măsurile de securitate și a verificat ieșirile. Nu era singur, alături de el mergea Eugen Darie, Adrian Procop, Andreea Georgiana. Pentru a avea un control asupra a ceea ce se petrece în zonă, Dogaru mergea periodic seara, sub pretextul unor alergări.

Radu Dogaru și Adrian Procop au reușit să intre, în noaptea de 15 spre 16 octombrie, în muzeul Kunsthal din Rotterdam forțând o ușă de urgență. Au stat în muzeu, în total, 2 minute și 48 de secunde (au intrat la ora 3.22 noaptea). La ieșire, îi aștepta Eugen Darie. În declarația data mai târziu în dosar, Darie povestește cum i-a văzut pe cei doi venind în grabă spre mașina parcată în apropiere. Cărau o geantă mare, de culoare închisă și fiecare ținea de o toartă. Ajunși la mașină au pus geanta în portbagaj și s-au urcat pe bancheta din spate.

 

 

În ziua de 16 octombrie, Dogaru Radu și Eugen Darie au plecat în Belgia, unde au dat la casat mașina Peugeot 306 cu care au cărat tablourile. Între timp, lucrările de milioane de euro au rămas în posesia lui Adrian Procop.

Darie a povestit, la audieri, că a văzut la tv cât de discutat este subiectul furtului de la muzeu, s-a speriat și a decis să plece, împreună cu iubita sa, Andreea Damaschin, din Olanda. A luat cu el și tablourile, iar pentru a le aduce în România, le-a scos, împreună cu complicii, din rame și le-a pus în huse de perne. Deasupra pernelor au mai pus geamantane și un coș de rufe. Așa au trecut cu un Ford Mondeo, înmatriculat în Bulgaria, granița pe la Nădlac, în 19 octombrie 2012. Nimeni nu s-a fi gândit că în acea mașină sunt picturi în valoare de 18 milioane de euro.

 

 

„Am condus non-stop – făcând pauze foarte scurte – Olanda-România. (…) Am intrat în România prin vama Nădlac în noaptea de 18/19 octombrie 2012 și îmi amintesc că am înnoptat la o pensiune în apropiere de Arad”, a declarat Eugen Darie în fața anchetatorilor.

 

 

La începutul lunii noiembrie 2012, două dintre tablouri sunt duse în București pentru a-și găsi un cumpărător. Celelalte se aflau în geanta lăsată la Marcu Marfa, mătușa lui Radu Dogaru în localitatea Carcaliu, jud. Tulcea. Aceasta a declarat, la audieri, că a întrebat ce se află în geantă, dar i s-a spus că sunt „niște lucruri și să le pun pe raftul de haine”

Mai târziu, Olga Dogaru, mama lui Radu, a mers la sora sa acasă, a scos trei tablouri și le-a întins pe jos pentru a le face poze, se arată în rechizitoriu. Încercau să găsească cât mai repede cumpărători și se pare că ar fi vrut să ajungă la Gigi Becali cu ele. Manechinul Petre Condrat a avut și el un rol, fiind contactat pentru a intermedia vânzarea.

Tablourile, îngropate în cimitir și apoi arse

În raportul Poliției locale din Olanda se arăta: „În această dimineață, în jurul orelor 04:15, cartierul nostru general a fost anunțat de către agenții de pază ai companiei Trigion că la Kunsthal a avut loc o spargere.La scurt timp domnul Jan Moerer, șef producție, a constatat la fața locului că din sala 1, situată spre parc, au fost sustrase din colecția Fundației Triton șapte opere de artă. Vă prezentăm o listă cu lucrările. Această listă indică valoarea asigurată a fiecărei lucrări. Valoarea totală a acestor picturi este de 17.100.000 EUR. Aceasta este valoarea asigurată. Este foarte posibil ca valoarea de piață să fie mult mai mare”.

Procurorii au reușit să ajungă la hoții de tablouri la două luni după ce aceștia au ajuns în țară. Încercau să vândă tablourile și așa au dat de urma lor. Trei dintre suspecți – Mihai Alexandru Bitu, Eugen Darie și Radu Dogaru – au fost reținuți de procurorii DIICOT, iar în 21 ianuarie 2013, magistrații Judecătoriei Sectorului 5 au dispus arestarea lor preventivă pentru 29 de zile.

 

 

Afară, mama lui Radu încerca să șteargă urmele.

„În jurul datei de 20-22 ianuarie 2013, ne-am deplasat pe seară, amândouă (n.r. împreună cu Natașa) cu mașina mea, de la domiciliul sorei mele Marcu Marfa. Aceasta mi-a dat geamantanul în care erau tablourile, cu aceeași ocazie luând de aici și armele de vânătoare ale fiului meu. Împreună cu Natașa, ne-am deplasat la locuința acesteia și am îngropat geamantanul în curtea casei de vis-a-vis de casa Natașei, cunoscând că această casă este părăsită„, se arată în declarația Olgăi Dogaru, consemnată în rechizitoriu.

 

 

Pentru că două dintre tablouri nu intrau foarte bine într-un geamantan, Olga Dogaru a spart geamurile și le-a aruncat în toaleta din curtea casei părăsite, după care a pus operele de artă în geamantan și le-a îngropat.

Ulterior, în jurul datei de 24 ianuarie, Olga Dogaru a rugat-o pe Natalia Timofei să mute din nou operele de artă în cimitirul de peste stradă de locuința sa. „În aceeași seară, eu cu Natașa am împachetat fiecare tablou în câte o pungă de plastic, apoi trei tablouri le-am pus într-un sac de plastic, pe care l-am închis și patru tablouri într-un alt sac, rezultând astfel două colete. Aceste două colete conținând cele 7 tablouri le-am pus împreună într-un alt sac. Am făcut acest lucru întrucât intenționam să le îngropăm și doream să le protejăm cât mai bine de umezeala din pământ, având în vedere că era luna ianuarie”, le-a spus Olga Dogaru procurorilor.

 

 

Atunci s-a întâmplat ceva ce nimeni nu a putut să prevadă. Olga Dogaru, mama lui Radu, speriată că procurorii vor da de urma tablourilor mutate dintr-un loc în altul, a decis să le ardă.

 

 

„După arestarea fiului meu, în ianuarie 2013, m-am speriat foarte tare, înțelegând că fapta comisă de ei este gravă, întrucât bunurile pe care le-au sustras au o valoare foarte mare. (…) Teama mea a fost accentuată și de faptul că nu am mai putut să iau legătura deloc cu Radu, întrucât, având buletinul expirat, nu am putut să-l vizitez la arest, de asemenea, celălalt fiu al meu, Cosmin, este stabilit în Marea Britanie, iar soțul meu este în stare de deținere la penitenciarul Tulcea”, le-a spus Olga Dogaru procurorilor DIICOT.

Astfel, la aproximativ patru zile după percheziția făcută de anchetatori la 13 februarie, Olga Dogaru a ars tablourile. „Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir și am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul – sacul în care erau împachetate cele șapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, șoșonii din cauciuc cu care fusesem încălțată și am așteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede și am văzut că tablourile arseseră complet. A doua zi, eu personal am curățat soba, scoțând cenușa, pe care am pus-o într-o roabă și am lăsat-o în curte. Apoi l-am rugat pe Gioni, omul care ne ajută prin curte, să arunce cenușa la groapa de gunoi, care este o râpă”, a declarat Olga Dogaru.

 

 

În Olanda, Natașa, iubita lui Radu era și ea arestată. „Nu știu. M-am aflat la momentul nepotrivit în locul nepotrivit. Mătușa și mama Olga erau stresate și ele aveau treabă cu o valiză și arme. Valiza trebuia să fie ascunsă și ALEA trebuiau arse. Atunci eu am întrebat ce trebuie ars. La care mama Olga a spus, « Da” nu pricepi o dată? Ba ești prea proastă, ba ești prea isteață! »”, a spus Natașa la audieri.

Potrivit raportului întocmit de Institutul Național de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice, consemnat în rechizitoriu, „în proba de cenușă pusă la dispoziție s-au evidențiat și separat urme cu aspect de pelicule de vopsea, pelicule de rugină, material de construcție, material lemnos carbonizat, două fragmente lemnoase, foițe de aluminiu, cuie, fibre textile, fire de păr etc.

Astfel, pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile au fost arse, anchetatorii au dispus efectuarea unei expertize la Muzeului Național de Istorie a României, care a scos la iveală că cel puțin trei lucrări au ajuns scrum.

„În urma analizarii compozitiei chimice a materialelor mentionate si a evidentierii, in interiorul acestora, a pigmentilor specifici picturilor pe panza, a reiesit faptul ca cenusa provine din arderea a cel putin trei opere de artă (tablouri realizate in tehnica uleiului pe panza)”, a aratat Muzdeul Național de Istorie.

Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Mihai Bitu și Olga Dogaru au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, Petre Condrat în stare de libertate, iar Adrian Procop a fost deferit justiției în lipsă, a precizat DIICOT.

 

 

Condamnări cu închisoarea la doi ani după furtul secolului

În octombrie 2014, Curtea de Apel București i-a condamnat pe Adrian Procop la șase ani și 10 luni de închisoare și pe Alexandru Bitu și Olga Dogaru la câte doi ani de închisoare cu executare.

Petre Condrat, în cazul căruia instanța de fond a decis să plătească o amendă de 45.000 de lei pentru tăinuire, nu va trebui să mai achite această sumă, conform deciziei CAB. Curtea de Apel București i-a obligat pe Adrian Procop, Eugen Darie și Radu Dogaru să plătească 18,1 milioane de euro, pentru furtul celor șapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam. Tot doi ani de închisoare cu executare a primit și Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, ea fiind găsită vinovată de favorizare a făptuitorului și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Ceilalți doi inculpați din dosar – Eugen Darie și Radu Dogaru – au fost deja condamnați definitiv, după ce și-au recunoscut faptele și au fost judecați prin procedura simplificată. Curtea de Apel București i-a condamnat, în 27 februarie 2014, pe Radu Dogaru la șase ani de închisoare cu executare și pe Eugen Darie la cinci ani și patru luni de închisoare.

Și așa părea că se încheie povestea tablourilor de 18 milioane de euro.

 

 

Scrisoarea, ca un mesaj de sinucidere. Pe urmele lui Picasso

Povestea a reprezentat interes pentru regizori și scriitori. Mira Feticu, scriitoare de origine română care locuiește în Olanda, a primit în urmă cu două săptămâni o scrisoare care conținea indiciile despre locul unde s-ar afla tabloul „Tete D ‘Arlequin” de Pablo Picasso.

 

 

Mira Feticu este nimeni alta decât autoarea best-seller-ului „Tascha„, care are ca subiect furtul tablourilor renumite în 2012.

„Am primit o scrisoare acum 14 zile pe adresa mea de serviciu din Haga. Scrisoarea era o foaie albă de hârtie pe care erau scrise opt rânduri în românește. Suna ca o poezie a cuiva care parcă dorea să se sinucidă. Spunea că nu mai vrea să păzească tabloul lui Picasso și eu nu am înțeles la început. Părea un fel de scrisoare sinucigașă. Am uitat-o în geantă, seara am găsit-o și am citit-o și atunci mi-a picat fisa. Am înțeles că e unul dintre tablourile furate acum câțiva ani. L-am sunat pe polițistul din Rotterdam, care s-a ocupat de caz atunci și el mi-a spus că o să mă sune înapoi, dar nu m-a sunat. Atunci, m-am simțit datoare să fac ceva. Am vorbit cu colegul meu, care e scriitor ca și mine. Am venit în București, am luat o mașină și ne-am dus acolo, am urmat indiciile din scrisoare”, a spus Mira Feticu.

 

 

Indiciile din scrisoare erau exacte și după ce a găsit primul copac, a săpat printre zăpadă și frunze uscate și a găsit tabloul.

„Indicațiile erau extrem de exacte. Nu a fost deloc complicat. După ce am găsit primul copac de care scria în scrisoare, l-am găsit pe al doilea și am răscolit zăpada și stratul de frunze moarte, apoi cu un băț, nu am avut răbdare să mă duc după hârleț, am tras plasticul la suprafață și în plastic era înfășurat tabloul. Dacă e autentic sau fals, asta nu mai e treaba mea”, a povestit Mira Feticu.

Am plâns, a fost emoționant. A fost ca și cum am redat ceva oamenilor, ceva ce s-a pierdut, a fost un moment intens, am descoperit ceva minunat, ce pot da înapoi omenirii. E intens și obositor. Vă dați seama, nu e ca și cum ai sta într-un restaurnat la un pahar de vin. De la ora 2 noaptea vorbesc cu cei care fac ancheta, mergem acolo unde am găsit, refacem scenarii„, a mai spus scriitoarea.

 

 

Tabloul, 800.000 de euro, a ajuns la ambasada Olandei

Sâmbătă seara, două persoane de cetățenie olandează s-au prezentat la Amabasada Olandei din București cu un tablou. Au povestit că au găsit tabloul îngropat în România, în urma unor informații cuprinse într-o scrisoare anonimă pe care au primit-o.

„Atașatul de afaceri interne din cadrul Ambasadei Olandei a anunțat autoritățile române, iar, la acest moment, o echipă formată din procurori DIICOT și polițiști ai Direcției de Investigații Criminale din IGPR efectuează cercetări, pentru lămurirea tuturor aspectelor (audierea persoanelor, cercetarea locului în care au afirmat cele două persoane că au găsit tabloul, expertize criminalistice). De asemenea, menționăm că tabloul a fost predat autorităților române, urmând ca, în cursul zilei de mâine (luni – n.r.), să fie trimis Muzeului de Artă a României, pentru a fi expertizat”, a transmis Poliția Română..

 

 

Ar fi fost vorba despre tabloul „Tete D ‘Arlequin”, pictat de Picasso, care a dispărut dintr-un muzeu din Olanda. Pânza valorează aproximativ 800.000 de dolari.

„Tabloul, care face parte dintr-un lot de 7 opere sustrase în anul 2012 dintr-un muzeu olandez, se afla în custodia autorităților române și urmează să fie expertizat,” transmite DIICOT printr-un comunicat de presă.

După ce atașatul de afaceri interne din cadrul Ambasadei Olandei a anunțat autoritățile române, s-a constituit o echipă din procurori și polițiști ai Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR, care audiază persoane și fac cercetări la locul în care a fost găsit tabloul. De asemenea, au avut loc mai multe expertize criminalistice în acest caz.

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) din București nu a primit nicio solicitare legată de o expertiză pentru tabloul „Cap de arlechin”, atribuit lui Pablo Picasso, despre care se crede că a fost descoperit într-o pădure din Tulcea, a declarat pentru MEDIAFAX Secretariatul instituției.

„În momentul de față, Muzeul Național de Artă al României nu cunoaște absolut nimic. N-am primit niciun telefon de la nimeni, nu știm ce să vă transmitem în momentul de față”, a declarat, luni dimineață, pentru MEDIAFAX, Secretariatul MNAR.

 

 

Inchide