OMUL, vectorul principal care a răspândit PESTA PORCINĂ AFRICANĂ. Comisia Europeană ne avertizase, dar ANSVSA făcea controale DIN BIROU

Redactor:
Marian Sultănoiu
OMUL, vectorul principal care a răspândit PESTA PORCINĂ AFRICANĂ. Comisia Europeană ne avertizase, dar ANSVSA făcea controale DIN BIROU
Pesta porcină africană a fost răspândită de oameni în România. Avertismentele Comisiei Europene au fost tratate superficial. Vezi un nou episod al anchetei Găndul despre virusul care lasă românii fără porc de Crăciun

Pe unii îi lovește uraganul, pe alții, erupția vulcanului – pe noi, pesta porcină africană, cu rapiditatea și violența unui tsunami.

Ne-am alăturat, în consecință, celor pe care i-a lăsat fără glas desantul „asomatorilor în alb” – „mâna criminală” a DSVSA-urilor, în teritoriu, care sacrifică, până la ultimul, porcii gospodarilor și ai fermierilor.

Am fost acolo, la sursă, ca să înțelegem cum a devenit posibil acest cataclism biologic.

Ca să pricepem cum s-a ajuns la sacrificarea a sute de mii de animale, vinovate de a fi atinse (sau nu) de o boală care a intrat în țară nestingherită – pe fondul nepăsării și al delăsării celor care ar fi trebuit să asigure, cu maximă vigilență, SĂNĂTATEA ANIMALELOR – și care, în doar trei luni, a cuprins aproape jumătate din teritoriul României, amenințând ca, până la Crăciun, să ne lase doar cu ouăle de Paști.

Și chiar dacă pare aproape neverosimil, mai întâi, românul se gândește (justificat) că un „atac” atât de violent – un adevărat blitzkrieg al pestei împotriva cetățeanului – nu poate avea doar cauze naturale și că, pe undeva, stă ascunsă „mâna criminală a Ocultei”. Dar odată ce ajungi să iei urma PPA (pesta porcină africană), înțelegi că inconștiența autorităților este, întotdeauna, mai criminală decât conspirația însăși.

Alexandru Dumitrescu, șeful unei ferme din comuna Tichilești, Tulcea, rămasă fără nici un porc în urma epidemiei, este convins că OMUL a fost cel mai important vector de transmitere a virusului.

Avertismente

În ultimii ani, autoritățile din România au fost informate, pe diverse căi, cu privire la posibilitatea declanșării unei epidemii de pestă porcină africană în țara noastră.

În ordine cronologică, acestea au fost următoarele:

Serviciile de informații, 2016

Invitat în fața Comisiei de Control SRI din Parlamentul României, Eduard Hellvig, directorul serviciului a declarat că instituția pe care o conduce a făcut prima informare cu privire la pericolul apariției PPA în urmă cu doi ani. „Conducerea SRI ne-a adus la cunoștință că prima informație pe care au transmis-o beneficiarilor legali a fost în iunie 2016. Anunțau că exista riscul să apară pesta porcină africană. Informările au fost la nivel de premier, miniștri, ANSVSA și au avut ca subiect pericolul declanșării epidemiilor la rumegătoarele mici,” explică Claudiu Manda, șeful comisiei.

Un an mai târziu, în luna iulie 2017 – potrivit presei timpului – s-a înregistrat primul focar de infecție, într-o gospodărie de la periferia municipiului Satu Mare. Animalele au fost sacrificate și incinerate.

Din primele investigații ale inspectorilor DSVSA Satu Mare, a apărut posibilitatea ca virusul bolii să fi fost introdus în țară, inclusiv, prin intermediul unor produse de origine animală contaminate, provenite din Ucraina.

După primirea rezultatelor eliberate de Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, ANSVSA a notificat structurile abilitate din țară și Uniunea Europeană, precum și Organizația Mondială a Sănătății Animalelor, confirmând focar de pestă porcină africană pe teritoriul României.

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a adoptat Hotărârea privind stabilirea atribuțiilor pentru ministerele cu responsabilități în controlul bolii.

Mitică Tuchilă, șeful ANSVSA Tulcea, confirmă că se știa de câțiva ani de virus, însă susține că s-au făcut instruiri și simulări cu toată lumea.

Comisia Europeană, 2017

În septembrie, prin Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară, Comisia Europeană întocmește Raportul final privind un audit efectuat în România, în perioada 25 ianuarie – 2 februarie 2017, în vederea „evaluării punerii în aplicare a programului pentru supravegherea și pregătirea pentru situații de urgență în relație cu PPA.

„Obiectivele auditului au fost de a determina dacă:

– programul de supraveghere a PPA pentru anii 2015 și 2016 la porcii domestici și la mistreții din România a fost pus în aplicare în mod eficace, pentru a atinge obiectivul de depistare timpurie a bolii;

– măsurile instituite în vederea prevenirii răspândirii bolii la populația de porci domestici, în cazul apariției la mistreți, sunt eficace;

– pregătirea pentru situații de urgență în cazul izbucnirii unui focar de pestă porcină africană la porci domestici și în cazurile de pestă porcină africană la porci mistreți este eficace.

Per ansamblu, raportul concluzionează că România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii PPA, de exemplu gestionarea populației de porci mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor.

Deși vânătorii au cunoștință de PPA, programul slab de supraveghere pasivă a mistreților nu oferă garanția că virusul ar fi depistat într-un stadiu incipient, după introducerea sa. Acest lucru va întârzia depistarea bolii și, prin urmare, punerea în aplicare a măsurilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploatațiile nonprofesionale.

Numeroasele exploatații nonprofesionale, cu un nivel redus de biosecuritate, reprezintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecției la porcii domestici.

Despre neglijența populației ne-a vorbit și Mihai Nicolae, viceprimarul din Tichilești, care este convins că și în ziua de azi, localnicii mai țin porci ascunși prin gospodării, dar n-are ce să le facă.

Ce ar fi fost dacă…

Mai clar și mai exact de atât nu putea exista. O pară mălăiață transmisă autorităților române de către reprezentanții comunității europene. N-ar fi fost nevoie de nimic mai mult decât de punerea în practică a celor câteva informații și atenționări de bun-simț.

Și anume:

– gestionarea cu atenție mărită a populațiilor de porci mistreți și de sporire a biosecurității în exploatațiile nonprofesionale, evitându-se aplicarea acestor măsuri necesare în al doisprezecelea ceas, adică atunci și numai atunci când va fi confirmată boala, deci cu o întârziere substanțială a rezultatelor;

– supravegherea pasivă a mistreților, pentru a depista virusul/boala într-un stadiu incipient și a pune în aplicare măsurile de control fără întârziere, spre a îndepărta riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, mai ales în exploatațiile particulare, acestea reprezentând „punctul cel mai vulnerabil prin care poate fi introdusă infecția la porcii domestici”.

Punerea în practică, responsabil, a acestor măsuri ar fi făcut, potrivit minții de pe urmă a decidenților/specialiștilor, ca epidemia să fie stopată, iar boala, ținută sub control.

Ce s-a întâmplat în schimb?

„Măsura”

În acest context, de la începutul anului 2018, dacă nu disperat, cel puțin îngrijorător, pe 13 februarie 2018, Geronimo Brănescu, președintele ANSVSA, renunță la inspecția veterinară de primăvară, înlocuind vizita nemijlocită a medicilor în gospodării, cu o analiză „din birou”. De ce? Pentru a economisi șase milioane de euro, contravaloarea plătită de statul român medicilor, pentru acest serviciu.

Este vorba de Ordinul 17/2018, care sună așa: „În perioada martie-iulie, ANSVSA analizează în detaliu modalitatea de realizare a inspecțiilor oficiale în exploatațiile nonprofesionale înregistrate în Registrul specific al exploatațiilor și rezultatele obținute în anii precedenți. Inspecțiile în exploatațiile nonprofesionale se desfășoară în perioada septembrie-octombrie”.

Adică, din cele două inspecții anuale a fost păstrată numai aceea din toamnă, cea de primăvară fiind înlocuită cu analiza inspecțiilor realizate în anii trecuți.

Când asta? Chiar când României i se atrăgea, viguros, atenția că PPA e cu picioarele din față mai încoace de frontieră.

Tudor Cernega, primarul din Ceatalchioi, Tulcea, povestește cum a ajuns virusul la ei în comună.

Urmările

Din data de 11 iunie 2018, când virusul PPA a fost confirmat în patru focare din mai multe sate ale comunei Ceatalchioi, județul Tulcea, și până astăzi, potrivit „numărătorilor” ANSVSA, epidemia s-a extins în 899 de focare din 13 județe. Au fost sacrificate peste 160.000 de animale.

Gurile rele spun că porcii vor fi omorâți până la ultimul…

 

Inchide