Gândul a aflat de ce nu a finalizat DNA, de mai bine de patru ani, dosarul achiziției de vaccinuri în care Vlad Voiculescu este urmărit penal
Vlad Voiculescu, consilierul onorific al președintelui României, Nicușor Dan este, în continuare, urmărit penal în dosarul privitor la achiziția de vaccinuri din perioada pandemiei, când a deținut funcția de ministru al Sănătății ( 23 decembrie 2020 – 14 aprilie 2021), și nu numai el, ci și alt fost ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, care a condus ministerul în perioada 21 aprilie 2021 – 08 septembrie 2021.
După ce fostul președinte Klaus Iohannis a aprobat, în noiembrie 2023, punerea sub urmărire penală a celor doi foști miniștri, era de așteptat ca Direcția Națională Anticorupție să finalizeze, în acești ultimi doi ani, cauza în care actualul consilier onorific prezidențial este acuzat de săvârșirea a două fapte de abuz în serviciu, plus complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Și fostul premier Florin Câțu este vizat încă de atunci, în acest dosar. Așadar, nume grele sunt suspecte în speța în care se pare că nu a mai fost mișcată nicio filă, deși la dosar există toate documentele ridicate de mult timp legate de achiziția de vaccinuri făcută de România în acea perioadă.
Vlad Voiculescu a respins mereu aceste acuzații, susținând că procurorii DNA nu fac altceva decât ”malpraxis judiciar”. Gândul a aflat motivul pentru care ancheta în acest dosar s-a blocat. Și de ce procurorii nu finalizează această cauză cu prejudiciu de zeci de milioane euro pentru a da o soluție finală și care s-ar putea solda cu trimiterea în judecată a suspecților sus-menționați.
UE nu a răspuns la solicitarea din vara acestui an transmisă de DNA
Surse judiciare au dezvăluit, în exclusivitate pentru Gândul, că există dovezi care susțin probatoriul incriminator privind tranzacționarea și ordonanțarea la plată a unei achiziții în cantitate de 14.445.798 doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care ministrul de atunci, Vlad Voiculescu, ar fi fost informat că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane și că dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane.
În acest caz, DNA consideră că achiziția nu a fost una necesară și că bugetul a fost prejudiciat prin plata acestor milioane de doze de vaccin. Numai că, pentru ca ancheta să înainteze până la punctul final prin posibila trimitere în judecată a celor vinovați este nevoie de un răspuns foarte important de la cel mai înalt for european.
„În vara acestui an, DNA a făcut o solicitare la Uniunea Europeană pentru mai multe lămuriri legate de aceste achiziții pe care România, prin factorii ei decidenți, le putea refuza. De aproape jumătate de an, Uniunea Europeană nu a transmis răspunsul la această solicitare, de aceea dosarul bate pasul pe loc”, au declarat sursele judiciare contactate de Gândul.
Așadar, reprezentanții UE nu au catadicsit să răspundă până acum solicitării DNA, procurorii considerând că Voiculescu ar fi putut opta să nu cumpere vaccinurile achiziționate de Comisia Europeană.
Cum s-a apărat Vlad Voiculescu
După cum se știe, Vlad Voiculescu a fost audiat de procurori în acest dosar și s-a apărat public prin următoarea declarație: „Nu numai că nu am semnat contractele, ci atunci când luau deciziile nici măcar nu mă informau.
Semnătura este una electronică. Contractul se semna electronic, se decripta cu o cheie pe care o avea cineva din CNCAV, un angajat MApN.
Nici o decizie importantă a domnului Cîțu nu era luată fără domnul președinte”.
Cu alte cuvinte, Voiculescu a dat vina pe angajatul MApN din Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), instituție care s-a și desființat în anul 2022.
Vlad Voiculescu a aruncat pisica în curtea șefului de atunci al Executivului, ca reacție la punerea sa sub urmărire penală, afirmând că toate contractele pentru vaccinuri au fost semnate de reprezentantul CNCAV (Comitetul Național pentru Coordonare Activităților de Vaccinare), „cu mandat de la premierul Cîțu”, și că numărul de persoane eligibile pentru vaccinare era de 16 milioane, nu 10 milioane cum susține DNA.
În acest dosar este pus sub acuzare, alături de cei doi foști miniștri ai Sănătății, și fostul premier Florin Cîțu. Acesta ar urma să răspundă de săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
Acuzațiile DNA
Comunicatul integral al DNA referitor la punerea sub acuzare, oficial, a lui Vlad Voiculescu:
“În cauza mediatizată prin comunicatele 856/VIII/3 din 21 septembrie 2021, nr. 1084/VIII/3 din 23 noiembrie 2023 și 1130/VIII/3 din 6 decembrie 2023, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale și constituționale, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combaterea corupției au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspectul
VOICULESCU VLAD VASILE, la data faptelor având funcția de ministru al Sănătății, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- – abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave (două fapte),
- – complicitate la abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, la această etapă procesuală, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
În contextul menționat mai sus, în datele de 10 respectiv 18 martie 2021, suspectul Voiculescu Vlad Vasile, în calitate de ministru al Sănătății, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 14.445.798 doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care ar fi cunoscut faptul că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane și că dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane.
De asemenea, suspectul ar mai fi întocmit un memorandum aprobat la data de 19 aprilie 2021 de către suspectul Cîțu Florin Vasile, în calitate de prim – ministru al Guvernului României, care ar fi avut ca urmare tranzacționarea și ordonanțarea la plată a achiziției, în plus, a unei cantității de 4.260.269 doze de vaccin Pfizer.
Precizăm că acest memorandum ar fi fost susținut spre aprobare în ședința Guvernului de către unul dintre secretarii de stat, ce avea la momentul respectiv atribuții delegate de ministru al Sănătății. Suspectului Voiculescu Vlad Vasile i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală”.
Ancheta EPPO privind achizițiile de vaccinuri, preluată în 2024
Pe de altă parte, la nivelul Uniunii Europene, în luna aprilie 2024, Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a preluat investigația privind achizițiile de vaccinuri.
Ancheta a vizat acuzații de corupție, distrugerea de mesaje text și conflict de interese. De atunci, nimic nou pe frontul de Vest în afară de exonerarea Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, de acuzațiile de corupție în scandalul achiziției vaccinurilor COVID-19 de la Pfizer în urma deciziei luate de Tribunalul de Apel din Liege-Belgia.
Instanța a declarat inadmisibilă plângerea formulată de fostul lobbyist belgian Frederic Baldan, care nu a putut demonstra un prejudiciul personal în această cauză.
Frederic Baldan, fost lobbyist al Parlamentului European și reclamant în acest dosar, a acuzat-o pe von der Leyen că ar fi negociat „în secret” cu directorul general al Pfizer, Albert Bourla, folosind mesaje SMS, fără a avea un mandat clar din partea statelor membre UE.
Dincolo de acest scut pus președintei Comisiei Europene pe scandalul legat de vaccinurile de la Pfizer, suspiciunile rămân!
AUTORUL RECOMANDĂ: