Asediul Crimeei? Cu ce probleme se confruntă Rusia lui Putin în peninsula pe care a ocupat-o în 2014. „Este umilitor pentru Kremlin”

Se poate vorbi despre un asediu în Crimeea, declanșat de Ucraina? Ucrainenii au atacat în forță rute strategice care sunt ca o gură de oxigen pentru ocupația militară rusă a Peninsulei Crimeea. În același timp, Kremlinul reacționează în termeni duri și neagă ipoteza că ar putea pierde teritoriile pe care le-a ocupat încă din anul 2014. Ucraina a vizat – prin atacuri cu drone, în special – ruta logistică militară R-280, care leagă Simferopol și Mariupol.

A fost lovit inclusiv podul care leagă regiunea Herson de Crimeea. Rezultatele au fost spectaculoase (vezi AICI) și au provocat o scădere bruscă a traficului de camioane. De asemenea, a lovit rafinării de petrol, nave rusești și sisteme de apărare aeriană din peninsulă.

„Acesta este un asediu în sensul modern al termenului, cu efecte grave rezultate din izolarea impusă de armată. Aceasta îngreunează ocupația”, notează Ilya Timtchenko într-o analiză publicată de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA).

Autoritățile ruse au suspendat și redus serviciile feroviare de pasageri din Crimeea, potențialii turiști își anulează rezervările de hotel de vară. Sute șoferi sunt nevoiți să stea la coadă pentru combustibil.

„Regimul lui Vladimir Putin a investit masiv în propagandă” 

„Vom… îngreuna extrem de mult rămânerea în Crimeea, în teritoriile ocupate temporar sau utilizarea rutelor de acces către acestea a oricărui personal militar sau al celor care lucrează în industria de apărare”, a declarat comandantul de drone din Ucraina , „Magyar” Brovdi, pentru Reuters, pe 11 iunie.

„Simplul gând că Rusia ar putea pierde controlul asupra Crimeei este umilitor pentru Kremlin.

• Regimul lui Vladimir Putin a investit masiv în propagandă pentru a convinge Occidentul să accepte anexarea sa ca pe o înțelegere încheiată și Peninsula Crimeea ca fiind cu adevărat rusească.
• Narațiunea a fost promovată atât de puternic încât a fost reluată de către factori de decizie occidentali de rang înalt, inclusiv de președintele croat Zoran Milanović în 2023 și de ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, în octombrie.

Volodimir Zelenski a criticat astfel de intervenții. Kievul a insistat că Peninsula Crimeea este doar ocupată temporar încă de când a fost anexată în 2014.

Vântul se schimbă în favoarea sa, pe măsură ce împinge limitele inovației în domeniul apărării. Ucraina este din ce în ce mai încrezătoare”, se mai arată în analiza publicată de CEPA.

„O greutate simbolică imensă”

Evoluția și extinderea producției de drone au sporit capacitatea Kievului de a ataca ținte în teritoriile ocupate și dincolo de acestea.

Afirmațiile Moscovei conform cărora Crimeea a fost pierdută definitiv în fața Rusiei sunt, astfel, contrazise.

„Igor Girkin, fost colonel FSB și naționalist rus care a jucat un rol cheie în anexarea peninsulei, este unul dintre cei mulți care au tras un semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitățile Rusiei.

• Reunificarea Crimeei cu Ucraina devine o posibilitate realistă în ochii scepticilor occidentali.
• Ucraina se poate aștepta la mai mult sprijin diplomatic și militar.
• Perspectiva ca Rusia să piardă controlul asupra unui teritoriu ucrainean atât de prețios are o greutate simbolică imensă.
• Orașele peninsulei, precum Ialta și Sevastopol, au fost puternic integrate în mitologia sovietică, datorită importanței lor militare în cel de-al Doilea Război Mondial și în Războiul Rece.

În inimile și mințile oamenilor, Crimeea a fost întotdeauna o parte inseparabilă a Rusiei, a declarat Putin la momentul anexării din martie 2014.

Liderul de la Kremlin a afirmat în repetate rânduri că problema Crimeei este închisă. Însă fiecare atac cu drone ucrainene erodează încrederea Rusiei”, mai scrie Ilya Timtchenko.

„Rusia nu reușește să-și refacă resursele și să-și consolideze apărarea”

Când Putin a anexat Crimeea, nu și-ar fi putut imagina posibilitatea ca roiurile de drone și un complex militar-industrial ucrainean inovator să-i amenințe controlul.

Într-adevăr, opt ani mai târziu, credea că va putea cuceri Kievul în trei zile, cu pagube minime pentru forțele sale.

„Aroganța rusă a făcut ca resursele și rutele strategice să rămână expuse și slab apărate, permițând forțelor ucrainene să le atace cu drone.

• Rusia nu reușește să-și refacă resursele și să-și consolideze apărarea.
• Dacă Podul Kerci este distrus sau inutilizabil, perspectivele pentru Moscova vor fi și mai dificile.
• Avantajul strategic al recâștigării controlului asupra Crimeei de către Ucraina nu poate fi subestimat.
• I-ar oferi o poziție mult mai puternică pentru a-și proteja rutele comerciale și interesele pe toate părțile peninsulei, inclusiv Marea Azov și coridoarele comerciale și militare de la Marea Neagră.

S-ar spulbera și narațiunea rusească. Ar rezulta o schimbare de perspectivă militară care ar putea contribui la eliberarea altor zone ocupate”, explică scrie Ilya Timtchenko.

„Această presiune va avea implicații semnificative la masa negocierilor”

Perspectiva pierderii Crimeii sporește problemele interne ale lui Putin. Singura victorie pe care rușii erau siguri că regimul o poate garanta este acum pusă sub semnul întrebării.

„Această presiune va avea implicații semnificative la masa negocierilor. Cerințele lui Putin ca Ucraina să cedeze Donbasul vor slăbi și mai mult.

• Presiunea tot mai mare reechilibrează poziția de influență în favoarea Ucrainei.
• Totodată, ajută Kievul să se apropie de perspectiva unor discuții centrate pe acordul teritorial de dinainte de 2014.

Rezultatul este încă departe de a fi sigur. Dar opțiunile lui Putin se restrâng. Este împins din ce în ce mai aproape de concluzia că singura sa opțiune este să vină la masa negocierilor și să pună capăt războiului”, încheie Ilya Timtchenko.