China, câștigător detașat în urma războiului din Orientul Mijlociu. „Criza permite Beijingului să prezinte SUA drept actor destabilizator”

China profită la maxim de pe urma războiului din Orientul Mijlociu. Are stocuri și o industrie a surselor regenerabile care i-au permis să reziste șocului energetic. Acum, Beijingul beneficiază de pe urma impulsului global al energiei solare și al vehiculelor electrice, notează The Guardian.

Raportul firmei de consultanță geopolitică Asia Group a concluzionat că Beijingul a depășit furtuna crizei globale a mărfurilor rezultată în urma închiderii Strâmtorii Ormuz.

• A avut, de asemenea, de câștigat de pe urma tendințelor economice și geopolitice declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu.
• SUA și Israelul au lansat atacuri comune pe 28 februarie.
• Au vizat locații guvernamentale și militare.
• L-au ucis pe liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei.
• Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, rută navigabilă vitală prin care circulă o mare parte din petrolul și gazele lumii.

Criza care a urmat a dus la o creștere vertiginosă a prețurilor globale la energie. Cea mai expusă a fost Asia.

Înainte de închiderea strâmtorii, circa 80% din petrol și aproape 90% din gazele naturale lichefiate erau destinate piețelor asiatice, împreună cu o parte semnificativă din alte mărfuri critice.

Cum a reușit China să evite șocul energetic

Raportul a analizat cele mai mari economii din Asia – China, India, Japonia și Coreea de Sud –, dar și piețele emergente din Asia de Sud-Est.

Cercetătorii au cartografiat repercusiunile economice și politice ale crizei și impactul acesteia asupra sectoarelor cheie, inclusiv industria prelucrătoare, energia și agricultura.

Concluzia esențială este că Beijingul a fost un câștigător clar al crizei cauzate de incursiunea lui Donald Trump în Orientul Mijlociu.

China a fost mai puțin expusă șocului energetic decât alte țări. Au ajutat-o rezervele mari de petrol ale țării și implementarea extrem de ambițioasă a energiei regenerabile.

• China a menținut rezerve strategice de energie.
• Anul trecut a profitat de prețurile mici pentru a acumula stocuri și mai mari. Importurile sale de țiței au crescut de la 11,1 milioane de barili pe zi la 11,6 milioane în 2025.
• Peste 80% din această creștere a fost direcționată către stocuri, potrivit analizei realizate de Erica Downs, cercetător senior la Centrul pentru Politică Energetică Globală.

Începând cu luna ianuarie, China avea suficiente stocuri pentru a acoperi 104 zile de importuri la nivelul din 2025.

Beijingul, liderul lanțului global de aprovizionare în domeniul energiei solare

China a construit o infrastructură impresionantă pentru energie regenerabilă în ultimii ani, se mai arată în analiza The Guardian.

• Anul trecut a instalat 315 GW de capacitate solară nouă, mai mult de jumătate din noul parc solar mondial.
• Cu un an înainte, a adăugat 277 GW.
• Beijingul își propune ca jumătate din energia Chinei să provină din surse nefosile până în 2030.
• Ponderea energiei eoliene și solare ar ajunge la la 30%, în creștere de la 22% în 2025.

Mixul energetic al Chinei se bazează încă în mare parte pe cărbune. Reprezintă peste 50%, dar ponderea surselor regenerabile de energie crește rapid.

„Cu 1,4 terawați de capacitate regenerabilă operațională deja activă și o rezervă raportată de importuri de țiței de 90-110 zile, China a depășit șocul inițial mai bine decât orice alt partener regional”, se arată în raportul Asia Group.

China a beneficiat, de asemenea, de reacția altor țări la criză prin accelerarea dezvoltării energiei curate.

Beijingul domină lanțul global de aprovizionare în domeniul energiei solare și al altor industrii de tehnologie curată.

În ultimii ani, a extins o mare parte din această producție în străinătate, la prețuri mici, spre nemulțumirea liderilor occidentali îngrijorați de propriile industrii.

Exporturile de vehicule electrice ale Chinei au crescut cu peste 110% în mai, față de anul 2025. Livrările de energie solară au crescut cu 60% în aprilie.

Beijingul a cerut un armistițiu în Orientul Mijlociu. Când Trump a vizitat China, în luna mai, a susținut că cele două țări erau unite în dorința de a găsi o soluție.

Pentru Beijing, oportunitățile trebuie exploatate, iar provocările gestionate

Însă raportul Asia Group a menționat: „Criza permite Beijingului să prezinte Statele Unite drept actorul destabilizator ale cărui încurcături în Orientul Mijlociu impun costuri lumii”.

Există unele riscuri pentru China, din cauza instabilității.

„Este tentant să vedem orice pierdere a credibilității în SUA ca un beneficiu pentru China. Dar acesta nu este neapărat cazul pentru Beijing. China nu dorește să înlocuiască Washingtonul ca hegemon din Orientul Mijlociu sau furnizor de securitate pentru regiune”, a spus Drew Thompson, cercetător senior la Școala de Studii Internaționale S Rajaratnam din Singapore

Wen-Ti Sung, cercetător nerezident la Centrul Global China al Atlantic Council, cu sediul în Taiwan, a declarat că „această criză ar putea să determine Beijingul să se gândească de două ori la un viitor atac militar asupra Taiwanului”.

S-a demonstrat, încă o dată, că navele navighează greu printr-un teritoriu ostil.

„În cele din urmă, Beijingul consideră punctele slabe nu ca pe niște amenințări existențiale. Sunt niște provocări care trebuie gestionate și oportunități care trebuie exploatate”, se mai precizează în raportul Asia Group.