„Am considerat că este necesar să răspund la această provocare. Îmi pare rău că nu s-a putut materializa”, a spus premierul desemnat Adrian Veștea după ce guvernul propus de el nu a trecut de votul Parlamentului României. Toate calculele hârtiei au fust date peste cap, luni seara, iar cele 189 de voturi „pentru” obținute de „cabinetul Veștea” nu au fost decât concretizarea oficială a unui alt eșec.
După ce Eugen Tomac, primul premier desemnat, și-a depus mandatul, înfrângerea lui Veștea reprezintă, de fapt, și înfrângerea lui Nicușor Dan pentru a doua oară.
Se poate spune că președintele României și-a înscris deja două autogoluri.
România nu are un guvern cu puteri depline de 49 de zile, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR.
Guvernul demis s-a transformat în guvern interimar, dar – potrivit Constituției României – nu poate lucra cu motoarele turate.
România nu poate accesa fonduri europene, mai sunt doar 70 de zile până la încheierea PNRR, iar decizii economice majore nu pot fi puse în practică.
Înfrângerea suferită de Adrian Veștea mută din nou „mingea” în terenul președintelui României.
Nicușor Dan ar trebui să inițieze noi negocieri cu partidele și să desemneze un alt premier care să treacă examenul politic în parlament.
Dar pe cine va nominaliza președintele într-un moment în care România pare a se îndreapta cu pași din ce în ce mai mari către alegeri anticipate?
În data de 4 iunie 2026, președintele Nicușor Dan a făcut un anunț-surpriză. L-a desemnat premier pe Eugen Tomac.
La momentul respectiv, Tomac conducea un partid neparlamentar, PMP. Ulterior, a demisionat de la conducerea partidului și s-a concentrat pe alcătuirea unui nou guvern.
Alegerea lui Tomac a surprins. Acesta – din postura de europarlamentar, dar și consilier prezidențial – a declanșat discuțiile cu partidele parlamentar.
Demersul s-a dovedit a fi unul dificil.
Însă nimic nu s-a materializat. În data de 14 iunie 2026, în ultima zi a termenului legal, Eugen Tomac și-a depus mandatul, după 10 zile de negocieri eșuate cu partidele parlamentare.
În seara de 14 mai 2026, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul, Nicușor Dan l-a desemnat premier pe liberalul Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL.
Anunțul a creat o adevărată isterie în tabăra liberalilor. Aceștia nu au fost consultați de Nicușor Dan înainte de nominalizarea lui Veștea, iar cuvântul de ordine a fost „trădare”.
Luni, 22 iunie, miniștrii propuși de Veștea au fost audiați în comisiile parlamentare. Surprinzător pentru mulți, premierul desemnat a mers la sediul AUR, invitat de George Simion.
Discuțiile cu George Simion se puteau dovedi esențiale, cele 90 de voturi ale AUR fiind absolut necesare pentru guvernul propus de Veștea.
Suspansul a plutit în aer întreaga seară de luni. Cu voturile AUR, guvernul propus de Adrian Veștea ar fi obținut voturile necesare.
Discursul lui George Simion a fost, însă, un șoc. Liderul AUR a transmis de la tribună că nu impune parlamentarilor săi cum să voteze. S-a aplaudat.
Imediat, însă, George Simion și-a îndemnat parlamentarii AUR să părăsească sala, iar soarta „Guvernului Veștea” a fost pecetluită.
După autogolurile „Tomac” și „Veștea”, mingea se află, din nou, în terenul lui Nicușor Dan. România așteaptă să afle cine va fi cel de-al treilea premier desemnat de președintele României.
După votul de luni seară, din Parlamentul României, Sorin Grindeanu – liderul social-democraților – a declarat că PSD este pregătit să își asume guvernarea și nu „fuge” de „responsabilitate”.
Sorin Grindeanu poate fi, astfel, a treia mutare a lui Nicușor Dan. Scenariul, însă, este la fel de complicat.
Pe de altă parte, Sorin Grindeanu a transmis că PSD nu va vota un guvern minoritar PNL – UDMR – USR.
„PSD nu va vota un guvern minoritar PNL-USR-UDMR. Dacă urmare a consultărilor de la Cotroceni, președintele României va acorda PSD acest mandat, vom vedea în ce formulă vom veni în fața Parlamentului”, a precizat Sorin Grindeanu. (mai mult detalii AICI)
Sorin Grindeanu a mai declarat că PSD este pregătit să participe la consultările de la Cotroceni, pentru a discuta inclusiv o posibilă asumare a funcției de premier, în contextul în care România este „cu un pas mai aproape de alegeri anticipate”.
Opțiunile lui Nicușor Dan sunt puține.
Nicușor Dan ar putea declanșa și negocieri cu AUR, dar asta ar însemna ca președintele României să șteargă cu buretele ceea ce spusese în luna aprilie a acestui an.
„Să numesc un premier PSD cu o susţinere PSD – AUR nu voi face niciodată”, declara Nicușor Dan.
Un guvern PSD + AUR + minorități naționale ar obține cele 233 de voturi necesare în Parlamentul României, chiar dacă nu ar fi votat de PNL + UDMR + USR.
Totuși, eșecurile „Tomac” și „Veștea” cântăresc deja foarte greu în statistica prezidențială. În consecință, cea de-a treia mutare a lui Nicușor Dan va fi esențială.
Potrivit Constituției, președintele României va desemna un alt premier care să meargă cu noul guvern în fața Parlamentului României. Dacă nici acest guvern propus nu va primi votul de încredere al Parlamentarilor, președintele poate dizola parlamentul și vor fi organizate alegeri anticipate.
Dupa 35 de ani in care romanii au fost directionati sa se invete cu raul cel mai mic (speritura promovata de „analistii” cu calificare la locul de munca) nici macar nu realizam normalitatea.
Ce se intampla de fapt astazi este ceea ce ar trebui sa se intample in fiecare zi: Parlamentul – legislativul format din cei votati – sa dea legi si Guvernul – administrativul angajat – sa conduca tara conform legilor.
Dar noi am fost „educati” ca administrativul trebuie sa dea OG, HG si tot felul de ocolisuri ale legilor existente, pentru diferite scopuri obscure care ne sunt trantite in fata la intervale regulate.