Analistul economic Adrian Negrescu desființează programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan: „E o halucinație de inteligență artificială”

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, analistul economic Adrian Negrescu a desființat programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan. Acesta este de părere că programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan este o „halucinație a inteligenței artificiale” deoarece conține măsuri lipsite de fundament economic real și promisiuni fiscale imposibil de aplicat în actualul context bugetar. Expertul a subliniat că legătura dintre scăderea numărului de parlamentari și reducerea taxării muncii este complet nefundamentată. Discuția a pornit de la o declarație pe care a dat-o analistul de curând numind de asemenea și atunci programul o „halucinație de motor de inteligență artificială”.  Emisiunea integrală poate fi urmărită aici. 

Adrian Negrescu: „Promisiunea scăderii taxării muncii nu are susținere în capitolele de specialitate”

Analistul economic a atras atenția asupra contradicțiilor majore din textul oficial depus de echipa noului executiv. Adrian Negrescu spune că introducerea în preambul a unor reduceri de taxe pe salarii din economiile realizate prin reforma administrativă reprezintă o simplă formulare artificială, nesusținută de capitolele sectoriale ale programului.

„Ceea ce spuneam eu în acel text e cel mai important, din punctul meu de vedere, pentru că, la un moment dat, în preambulul acestui program de guvernare spune așa: «Din dividendul reformei» – și se referă la reformă ca fiind reducerea numărului de parlamentari și secretari de stat – «jumătate din efectele economice ale acestei decizii se vor întoarce, începând cu 1 iulie 2027, într-o reducere a taxării muncii»”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu.

Măsurile fiscale din document par redactate de algoritmi fără experiență practică

Adrian Negrescu a susținut că reducerea taxării muncii nu este prezentată clar și coerent în programul de guvernare, deși apare menționată în preambul. Analistul a spus că această prevedere pare introdusă fără o fundamentare economică suficientă și fără să fie susținută de măsuri concrete în capitolul dedicat muncii și protecției sociale.

Prin expresia „o halucinație de inteligență artificială”, analistul sugerează, în mod figurat, că formularea din preambul ar fi fost generată sau compilată automat din informații existente în document, rezultând un mesaj fiscal și administrativ care nu este susținut de restul programului de guvernare.

„Cine a vorbit până acum de reducerea taxării muncii? Nici măcar la capitolul de muncă și protecție socială din acest program de guvernare nu se pomenește nimic de reducerea taxării muncii. Clar e o halucinație de inteligență artificială, care a preluat niște texte din acest program și, în preambul, a creat așa un mesaj fiscalo-administrativ care nu are niciun fel de relevanță”, a afirmat analistul economic Adrian Negrescu la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Ministerul Finanțelor nu dispune de calcule care să justifice relaxarea fiscală

Adrian Negresu a mai adăugat că, corelarea directă a reducerii aparatului bugetar de la nivelul conducerii politice cu modificarea cotelor de impozitare pe salarii reprezintă o eroare tehnică majoră. Expertul consideră că responsabilii din administrația fiscală centrală știu că asemenea promisiuni nu au o bază bugetară solidă.

„Cred că cei de la Ministerul de Finanțe, când au citit acest lucru, și-au pus mâinile în cap… Domnul Nazare cred că a făcut un preinfarct. Cum să reduci taxele pe muncă de la 1 iulie fără să ai niciun calcul în spate care să susțină un asemenea demers? Mai mult decât atât, să faci o legătură directă între reducerea taxării muncii și reducerea numărului de parlamentari mi se pare cel puțin penibil, pueril din punct de vedere economic”, a subliniat analistul economic Adrian Negrescu.

Ținta de deficit bugetar pentru anul 2027 blochează orice reducere a taxei pe valoarea adăugată

În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, Adrian Negrescu exclude ferm o eventuală relaxare a cotei în perioada imediat următoare, în condițiile în care statul depinde direct de aceste sume pentru ajustarea dezechilibrelor bugetare. Analistul economic a susținut că nu vom asita la scăderea TVA-ului în următorul an și a spus ironic că poate abia din 2028 înainte de alegeri să vedem o astfel de măsură. Dar acest scenariu este plauzibil doar în cazul în care își va reveni economia până atunci. 

„Pe de altă parte, sunt multe alte prevederi acolo care țin de ABC-ul unui program de guvernare. Chestia asta cu TVA-ul mi se pare, de asemenea, o halucinație. TVA-ul reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare a bugetului de stat. Au crescut cu vreo 23% și ne bazăm pe ele în 2027, an în care trebuie să ducem deficitul bugetar la 5,2%. Deci, în niciun caz, nu vom asista la o scădere a TVA-ului. Poate în 2028, înainte de alegeri, să vedem o asemenea măsură, dar asta doar dacă își revine economia”, a menționat analistul economic Adrian Negrescu la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Execuția bugetară și angajamentele europene impun menținerea veniturilor din taxe indirecte

Datele oficiale transmise de Ministerul Finanțelor confirmă rolul decisiv al taxelor indirecte în stabilitatea fiscală a statului. În primele opt luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 59,42 miliarde de lei, respectiv 2,89% din produsul intern brut, în scădere cu aproximativ 31% față de perioada similară din 2025.

Încasările nete din TVA au atins 103,35 miliarde de lei, în creștere cu 25,2% față de primele opt luni ale anului precedent. Pentru anul 2027, România și-a asumat o țintă de deficit bugetar de 5,2% din PIB conform metodologiei europene, nivel care exclude relaxările fiscale majore în absența unor venituri compensatorii certe.

Gândul a analizat programul lui Mureșan cu două programe de inteligență artificială

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, 25 septembrie, la Parlament, atât programul de guvernare, cât și lista miniștrilor propuși de PNL, USR și UDMR. Gestul vine în condițiile în care premierul desemnat recunoaște că nu are, deocamdată, majoritatea necesară pentru ca Guvernul său să treacă de votul de învestitură.

Premierul desemnat a transmis că își dorește o guvernare axată pe creștere economică și continuarea reformelor realizate până acum Bolojan, însă dincolo de conținut și promisiunile premierului desemnat, documentul atrage atenția prin limbajul extrem de uniform și prin formulările care par construite după același tipar. Gândul a analizat, cu ajutorul a două programe de inteligență artificială, modul în care documentul a fost redactat și prezință rezultatele.

ChatGPT și Gemini au analizat formulările din programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan. Ce arată analiza

ChatGPT a sesizat similitudinea foarte mare dintre cele 28 de secțiuni ale programului, formulările repetitive de tip slogan, precum și frazele foarte „netede” și echilibrate. Modelul a remarcat folosirea repetată a unor expresii generale precum ”predictibilitate”, ”eficiență”, ”rezultate”, ”servicii publice”, ”sprijin” și ”modernizare”. ChatGPT a remarcat că domenii foarte diferite – sănătate, justiție, agricultură, apărare sau cultură – sunt redactate aproape în același ton și folosesc aceeași structură a paragrafelor.

Potrivit analizei ChatGPT, acest tip de formulare este compatibil cu utilizarea unui model AI pentru rescrierea fiecărui capitol într-un stil clar, pozitiv și accesibil. Concluzia este că este „plauzibil și chiar destul de probabil” ca documentul să fi fost cel puțin rescris sau armonizat cu ajutorul inteligenței artificiale.