Tudorel Toader, acuzații grave. Guvernul demis Bolojan ar avea de rezolvat un „to do list de interese”. „Se vede în modul cum se împart banii și funcțiile”

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a afirmat că prelungirea crizei politice ascunde o agendă netransparentă a guvernanților, dominată de contracte atribuite preferențial și proiecte redactate fără competență juridică. Acesta a susținut că fondurile publice și funcțiile din aparatul guvernamental sunt distribuite prin proceduri lipsite de transparență, în timp ce actele normative sunt blocate în instanțe din cauza nerespectării normelor de drept. Emisiunea integrală poate fi urmărită aici. 

Tudorel Toader: Cabinetul de miniștri evită procedurile transparente de achiziție publică

Tudorel Toader susține că deciziile importante din Guvern sunt influențate de interese de culise, iar acest lucru ar explica de ce soluțiile politice au fost amânate atât de mult, în contextul celor peste 130 de zile de criză. El spune că banii și funcțiile importante sunt împărțite fără suficientă transparență și că, în unele cazuri, sunt ocolite licitațiile publice și procedurile legale.

„Da, cred și avem și argumente. Vedem cu toții. Modul în care se împart funcțiile, modul în care se împart banii, modul în care se evită licitațiile, modul în care se dau sume foarte mari cu dedicație nu e la vedere”, a spus fostul ministru al Justiției Tudorel Toader.

„Magistrații de la contencios administrativ taxează derapajele de tehnică legislativă”

Tudorel Toader, fostul judecător CCR,  a adăugat că instanțele au blocat mai multe acte normative promovate recent de Guvern, deoarece unele decizii ar fi depășit limitele legale și constituționale. Fostul ministru al Justiției susține că judecătorii au intervenit atunci când au fost încercate negocieri directe și netransparente sau când au fost promovate reforme salariale fără un dialog social și fără respectarea competențelor legale.

„Este, pentru că judecătorii de la contencios administrativ au proprietatea dimensiunii și reperelor statului de drept, a conținutului legii, pe când guvernanții, am văzut noi pe cineva care s-a dus și a chemat pe alții din străinătate la discuții, ca să-i încredințeze o sumă mare. Păi, treaba asta nu se face pe licitație transparentă, în primul rând. Proiectul de lege pentru salarizare, ăla numai proiect de lege n-a fost. Nu se face nici la Cotroceni, nici de un guvern cu o capacitate juridică restantă, care n-are această competență, și fără transparență, fără dialog social, în fața unui judecător ce putea să spună altceva decât că n-ați respectat normele de tehnică legislativă? Ceea ce s-a și întâmplat și bine a făcut”, a menționat Tudorel Toader la „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”.

Instanțele au suspendat definitiv unsprezece hotărâri emise de Guvern și proiectul legii salarizării

Criza politică a declanșat blocaje majore în contenciosul administrativ, unde măsurile guvernului au fost atacate cu succes. Curtea de Apel București a admis cererea sindicatelor din sănătate și a suspendat procedura proiectului legii salarizării unitare la data de 21 iulie 2026, din cauza lipsei consultării obligatorii și a incapacității unui cabinet fără susținere parlamentară de a iniția acte de o asemenea amploare.

În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Executivului și a menținut suspendarea definitivă pentru 11 hotărâri de guvern adoptate sub conducerea premierului demis Ilie Bolojan. Printre actele anulate temporar de judecători se numără acte normative care vizau un plafon de 3,15 milioane de lei pentru programe din agricultură sau măsuri de reducere cu 10% a cheltuielilor de personal în instituții publice, decizii care au depășit cadrul legal al administrării treburilor curente.

Peste 130 de zile de când nu avem un guvern cu puteri depline

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a trecut, marți 5 mai, cu 281 de voturi „pentru”, din 431 de parlamentari prezenți. Au fost în total 288 de voturi, dintre care 3 anulate și 4 împotrivă.

Eugen Tomac a fost primul premier desemnat de Nicușor Dan după declanșarea crizei politice, pe data de 4 iunie. Zece zile mai târziu, pe 14 iunie, Tomac avea să renunțe la demersul de formare a unui guvern. Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat atunci că îi oferă mandatul de premier liberalului Adrian Veștea, variantă care nu a trecut de votul din Parlament.