“Forum de Bun și Bine”, locul unde s-au discutat modalități de susținere a satului românesc și a identității acestuia

“Forum de Bun și Bine”, primul eveniment CSR integrat organizat de PROFI dedicat atât organizațiilor care fac bine cât și producătorilor locali, a pus în discuție modalități de susținere a satului românesc și a identității acestuia.

Mai bine de trei ore au durat dezbaterile la “Forum de Bun și Bine”, în cadrul a patru paneluri, la care au luat participat, în calitate  de speakeri și invitați, peste 500 de persoane.

“Forumul a reunit peste 30 de organizatii nonguvernamentale, mai bine de 50 de producători locali, peste 50 de persoane publice, care în cadrul a patru paneluri au explorat teme precum sănătatea, educația, producătorii locali și valorile tradiționale, cultura și întreprinderile sociale”, a declarat Gabriela Sîrbu, director de sustenabilitate PROFI, organizatorul evenimentului.

ANALIZĂ Cele mai mari facturi la energie din UE în țara cu cea mai cruntă sărăcie. Românii au ajuns să-și dea o mare parte din venituri doar pentru a se încălzi la iarnă

06:00

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu bodyguarzii lui Călin Georgescu, după arestarea fostului prezidențiabil

05:00

”Am invitat alături de noi miniștri, secretari de stat, rectori, directori ai unor agenții naționale guvernamentale, autorități locale, ong-uri și membri ai mediului de afaceri deoarece avem convingerea că doar căutând împreună putem găsi soluții viabile la numeroasele probleme care confruntă azi societatea românească în gneral și satul în particular”

Călin Costinaș, director general adjunct al lanțului de magazine PROFI

“Protejarea și stimularea tradițiilor și inovațiilor producătorilor locali”

Panelul 1 a avut ca temă “Protejarea și stimularea tradițiilor și inovațiilor producătorilor locali”, iar discuția s-a axat pe nevoia de a simplifica birocrația privind produsele și producătorii locali, pentru ca ei să ajungă mai aproape de publicul larg. A fost identificată o nevoie de susținere din partea autorităților, mai ales în plan local, dar și utilitatea contribuției mediului privat.

Invitații au punctat că deja există resurse pe care micii producători le pot accesa și au asigurat în privința  deschiderii instituțiilor statului pentru ca produsele românești să fie cât mai prezente pe rafturile magazinelor, câtă vreme nu există rabat de la normele de protecție a consumatorului și de la legislația de bază.

Panelul 2 a avut ca temă grija permanentă pentru sănătatea și bunăstarea comunității, rolul CSR în inițiativele de sănătate. Concluzia acestui panel a fost că în mediul rural accesul la serviciile de sănătate este limitat din diferite motive – financiare, sociale, de educație. Există numeroase inițiative private, inițiate cu precădere de  ONG-uri, care încearcă să umple acest gol, caravanele medicale fiind printre cele mai eficiente.

Însă ele au nevoie de susținerea mediului de business, dar și a celui instituțional. Din experiența lor medicală și în proiecte private, invitații au identificat diferite soluții pe care instituțiile publice le pot implementa, printre care legislația privind dreptul la liberă practică al medicilor și încurajarea lor să se îndrepte spre zonele rurale, facilitarea de centre medicale în zonele rurale, și caravane ale unităților medical de stat.

A fost subliniată nevoia de colaborare între mediul de business, reprezentanți ai societății civile și instituțiile statului, dar și importanța voluntariatului și schimbarea pe care el o poate aduce atât la nivel personal cât și al comunităților.

“Antreprenoriatul cultural: proiecte care sărbătoresc șI promovează artele, meșteșugurile și tradițiile locale”

Panelul 3 a adus în discuție “Antreprenoriatul cultural: proiecte care sărbătoresc șI promovează artele, meșteșugurile și tradițiile locale, contribuția la conservarea culturală și la creșterea economică a comunităților”. În urma discuțiilor s-a ajuns la concluzia că patrimoniul și cultura sunt domenii care beneficiază de susținere limitată din partea statului, dar există numeroase initiative private din partea diferitelor ONG-uri și o deschidere în creștere din partea mediului de business.

Există, de asemenea, interes în creștere pentru rural din partea oamenilor de la oraș, atât din punct de vedere al produselor locale, cât și ca mediu de viață, ca parte a recuperării identității naționale și individuale. Iar acest fapt poate alimenta o mai mare atenție către conservarea tradițiilor, moștenirii și patrimoniului local.

Cel de-al 4-lea panel, intitulat “Întreprinderile sociale, punct vital în dezvoltarea comunităților locale. Digitalizarea școlilor, fundamentul modernizării societății”, a relevat faptul că că procesul educational în mediul rural întâmpină diferite dificultăți și are nevoie de  susținere atât din partea mediului instituțional, cât și din cea a mediului privat.

Responsabilitatea educației ar trebui să fie una comună (public – privat – societate civilă – comunități), o investiție în generarea de schimbare. Inițiativele private sunt primite cu entuzism și aduc schimbări vizibile comunităților în care sunt implementate și în cazul indivizilor implicați. Iar digitalizarea și accesul la tehnologie sunt soluții necesare, care pot îmbunătăți sistemul educational, atâta vreme cât sunt combinate cu imlicarea umană și empatia.

Cu sediul la Timișoara, PROFI este o companie românească ce funcționează exclusiv în această țară. În prezent numără peste 1650 de magazine integrate și Partener, în mai bine de 830 de localități, clasându-se printre primii trei mari retaileri de la noi ca cifră de afaceri și drept cel mai mare angajator privat, cu peste 28.000 de angajați. Peste 94% din sortimentul rețelei este achiziționat din țară și mai mult de 96% dintre partenerii săi de afaceri ei sunt din România: producători și furnizori de alimente, firme de construcții și transport, furnizori de servicii, etc. PROFI este un puternic motor al economiei românești.