Proiect – pilot: Șase deținuți de la Jilava și Satu Mare vor dresa câini

Trei deținuți din penitenciarul Jilava de la București și tot atâția din cel de la Satu Mare vor dresa, în următoarele două luni, câte un câine comunitar, în primul astfel de program din România, pe care penitenciarele vor căuta să îl extindă.

Alexandru, Iulian și Ionuț, trei tineri cu vârste de 27-28 de ani, deținuți în sistem deschis la Jilava, au venit marți la un club de dresaj din Capitală, unde au cunoscut cei trei câini de talie medie dintr-un adăpost, de „educația” cărora se vor ocupa în perioada următoare.

Prima lecție a avut loc alături de dresori calificați, care le-au explicat celor trei deținuți ce au de făcut, iar aceștia și-au botezat noile animale de companie Sașa, Amy și Buba.

ADVERTORIAL Seria HUAWEI WATCH GT 7. Ceasurile care îți oferă date smart despre sănătate și activități outdoor

16:33

INEDIT În 1807, navigatorii au lăsat câțiva porci pe o insulă pustie. 192 de ani mai târziu, salvatorii au găsit pe Insulele Auckland o rasă foarte specială

16:27

Lecțiile de dresaj din următoarele două luni vor avea loc la club, de două ori pe săptămână, iar la final „perechile” vor susține un examen, cei trei tineri având astfel posibilitatea de a obține un atestat de asistent dresor. Cățeii, la rândul lor, vor fi oferiți spre adopție.

Inițiatorii acestui prim proiect de terapie asistată de animale pentru persoanele private de libertate în România sunt Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), Asociația Portico din Capitală, Asociația Angel Dog din Satu Mare, Ringstar Club Dresaj din București, alături de specialiști de la Facultatea de Psihologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde se fac cursuri ce au ca obiect această formă de terapie.

Directorul general adjunct al ANP, Cătălin Claudiu Bejan, a spus marți, la conferința de presă organizată la clubul de dresaj, că Administrația Penitenciarelor ar dori, după încheierea etapei pilot a proiectului, extinderea acestuia la nivel național și derularea lui în mod constant, fiind însă nevoie pentru asta de sprijinul administrației locale și al agențiilor guvernamentale.

La rândul ei, reprezentanta ANP Dana Cenușă a subliniat că acest tip de programe, care se desfășoară de zeci de ani în Europa de Vest și SUA, „nu sunt programe pentru entertainment-ul deținuților, să le treacă mai repede perioada de detenție”, ci sunt făcute pentru ca, la sfârșitul acestei perioade, ei „să se întoarcă în societate altfel decât au intrat în penitenciar”.

„Toți deținuții, cu foarte puține excepții, ies într-o zi din penitenciar”, a mai subliniat Cenușă, comentând faptul că mulți oameni sunt șocați când află de sistemul deschis de detenție, în cadrul căruia cel privat de libertate poate să iasă din stabiliment pentru a merge la un serviciu sau a fi implicat în alte activități, dar nu se gândesc la ziua în care respectivul va fi eliberat și va trebui să se reintegreze. Ea a mai explicat că foștilor deținuți le va fi mai greu să se angajeze, o idee bună pentru ei fiind să învețe o meserie de nișă, ca cea de dresor.

Activitățile pentru deținuți ar putea contribui și la soluționarea problemei câinilor comunitari, consideră Dana Cenușă. „Avem 35 de penitenciare, avem spații, deținuții pot învăța să îi dreseze, să îi îngrijească. Trebuie să vrea primăriile orașelor unde sunt penitenciare”, a spus reprezentanta ANP.

Câinii comunitari incluși în proiectul-pilot ar putea să-și găsească mai ușor stăpâni, dresajul axându-se pe socializare și adaptarea la viața într-o familie, după cum a precizat Szabo Zoltan, de la Asociația Angel Dog din Satu Mare.

De asemenea, animalele pot fi dresate și pentru asistarea unui copil sau bătrân, a adăugat reprezentantul Asociației Portico Florian Fugașin, precizând că asociația a avut astfel de proiecte. Astfel, la Dogtown, adăpostul asociației, aflat pe un teren de peste 20 de hectare, sunt aduși câini de la adăposturile primăriei, pentru a fi îngrijiți, dați spre adopție, dar și implicați în astfel de activități sociale.

Deținuții care participă la proiectul de terapie asistată de animale, selectați de specialiștii de la ANP, au studiile liceale finalizate, nu execută condamnări mari și se apropie de sfârșitul perioadei de detenție, a precizat Bejan. Totodată, fiind deținuți în sistem deschis, ei au mai participat la diverse activități, unul lucrând la un moment dat ca însoțitor pentru o persoană cu handicap.

Alexandru, Iulian și Ionuț aminteau, de altfel, ce au mai făcut în timpul detenției, de la cursuri de frizerie sau de calculator, la a merge în școli să vorbească elevilor despre violență sau droguri.

„Se desfășoară multe activități la Jilava, dar trebuie să fii selectat, trebuie să ai un comportament foarte bun”, a spus Iulian. Nu s-a gândit să se facă dresor, dar ar vrea să-și ia un câine când se întoarce acasă.

Potrivit Alinei Rusu, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Psihologie de la Babeș-Bolyai, „sunt date care arată că și două-trei ședințe de terapie cu animale pot îmbunătăți calitatea vieții”.

În urma desfășurării proiectului-pilot, vor fi măsurate efectele interacțiunii dintre deținuți și câini, pentru a determina cum au fost influențate atitudinile prosociale, nivelul stimei de sine, de mulțumire față de viață, abilitățile emoționale și capacitatea de procesare și exprimare a emoțiilor ale celor dintâi, a mai explicat Rusu.

„Un câine nu va judeca niciodată persoana instituționalizată, ci va interacționa la momentul prezent”, a mai spus aceasta.

Proiectul-pilot este susținut financiar de ONG-urile participante și din sponsorizări.