Studiu inedit: Care este legătura dintre economiile românilor și gramatică. De ce avem o predispoziție mai ridicată pentru fumat și obezitate

Românii sunt predispuși să economisească mai puțin decât alte popoare, precum germanii, japonezii sau chinezii, sunt mai tentați să fumeze comparativ cu alții și au o înclinație mai redusă pentru sport, din cauza modului în care gramatica le-a format percepția asupra prezentului și viitorului.

Astfel, popoarele a căror gramatică asociază prezentul cu viitorul tind să aibă o abordare orientată mai puternic spre viitor, potrivit unui studiu al profesorului de economie comportamentală Keith Chen de la universitatea americană Yale, care împarte limbile vorbite în lume în două categorii în funcție de cum este perceput conceptul timpului.

„Actul economisirii depinde fundamental de înțelegerea faptului că persoana ta din viitor – pentru care economisești – este într-un fel echivalentă cu persoana ta din prezent. Dacă limba diferențiază între prezent și viitor, pare că te determină să disociezi ușor față de situația actuală de fiecare dată când vorbești. Asta face mai grea economisirea”, a declarat Chen pentru BBC Business Daily.

CONTROVERSĂ Jordan Bardella, marele favorit la viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, cere demisia Ursulei von der Leyen. „Ar fi avantajos pentru Europa“

17:34

ANALIZĂ Economistul Cristian Socol a observat trei noi recorduri negative pentru România, după ce 15 țări din UE au transmis deja datele către Eurostat

17:31

Un român va economisi mai puțin decât un german sau un japonez și are o predispoziție mai ridicată pentru fumat și obezitate, reiese din studiul „Efectele limbii asupra comportamentului economic: Dovezi din rate de economisire, comportamentul privind sănătatea și activele la retragerea din activitate”.

Spre deosebire de popoarele cu forme gramaticale clar definite pentru viitor, popoarele unde distincția nu este evidentă economisesc probabil cu 39% mai mult până la sfârșitul vieții, în timp ce pe parcursul unui an există o probabilitate cu aproape o trime mai mare să pună bani deoparte.

De asemenea, vorbitorii care folosec forme de prezent în referirile la viitor au o probabilitate cu 24% mai redusă să fumeze și cu 13% mai mică să fie obezi, în timp ce șansele să fie activi fizic sunt cu 29% mai ridicate, afirmă economistul.

Româna intră în categoria limbilor care fac clar diferența între prezent și viitor, cu tendințe mai slabe de economisire și o preocupare mai redusă față de sănătate. Alte limbi clasificate similar sunt bulgara, ceha, engleza, franceza, greaca, maghiara, italiana, poloneza, rusa, sârba, slovaca, spaniola, turca sau ucraineana, se aarată în studiu.

Ebraica este, de asemenea, inclusă în aceast grup, la fel și limba moldovenească.

La polul opus se află limbile în care diferența prezent-viitor nu apare clar și depinde de interpretarea din context. Printre acestea se află o serie de limbi din Europa, precum daneza, olandeza, germana, finlandeza, flamanda, islandeza și norvegiana; din Asia, precum cantonez, mandarina, indoneziana și japoneza; respectiv din Africa, precum swahili.

Chiar și între limbile din Europa există diferențe gramaticale clare în privința modului de raportare la evenimente viitoare, spune Chen.

„În engleză trebuie să spui «it will rain tomorrow – va ploua mâine», în timp ce în germană poți spune «morgen regnet es – plouă maine»”, a afirmat el.

Cercetarea profesorului de la Yale a stârnit critici în rândul economiștilor și lingviștilor. Aceștia afirmă că exită un număr de motive culturale, sociale sau economice pentru care vorbitorii diferitelor limbi se comportă diferit.

Chen afirmă că a avut o opinie similară la începutul studiului, dar cercetările desfășurate în nouă țări – Belgia, Burkina Faso, Etiopia, Estonia, Congo, Nigeria, Malaezia, Singapore și Elveția – au verificat factorii invocați în prezent de criticii săi.

„Poți găsi familii vecine, cu același nivel de educație, venit și chiar aceeași religie. Familiile cu limbi care nu fac diferența între prezent și viitor vor economisi mai mult”, a spus el.

Profesorul John McWhorter, lingvist la Universitatea Columbia, afirmă că influența gramaticii unei limbi asupra modului în care utilizatorii acesteia percep lumea este redusă.

„Gradul în care limba formează gândurile este limitat. Vorbim de reacții de ordinul milisecundelor. Nu s-a dovedit că ar exista o legătură cu modul în care oamenii percep lumea sau își trăiesc viața. Este o idee tentantă dar nu are sens”, a declarat McWhorter.

De asemenea, limbile au fost în trecut clasificate greșit, afirmă lingvistul, subminând corelațiile statistice.

„Rusa și limbile înrudite seamănă cu mandarina mai mult decât crede profesorul Keith Chen”, a spus el.