Blănculescu: „România este legată ombilical de Cipru”. Care ar putea fi avantajele taxării depozitelor bancare

Decizia taxării depozitelor din Cipru, măsură ce urmează să fie adoptată de Parlamentul cipriot marți, este benefică pentru România, în condițiile în care peste 80% din transferurile de „bani negri” din România se îndreaptă către Cipru, a precizat consultantul economic Ionel Blănculescu, marți, la emisiunea ZF LIVE.

„România este legată ombilical de Cipru”, a declarat Blănculescu. În opinia sa, companiile și acționarii care folosesc în prezent Ciprul pentru „a-și ascunde banii” nu își vor retrage depozitele din băncile cipriote. „(O taxă de n.r.) 10-15% nu reprezintă un deranjament foarte mare. Vor continua să-și țină banii acolo”, a precizat consultantul.

Blănculescu este de părere că nici solicitarea băncii centrale din Rusia care le-a cerut deponenților din Cipru să-și retragă banii nu îi va convinge pe oligarhii ruși să-și scoată banii din băncile Cipriote. Circa jumătate din totalul depozitelor bancare, de circa 68 de miliarde de euro, aparțin unor cetățeni ruși.

INCIDENT Fenomen la nivel național. Ce riști dacă suni la poliție degeaba. Amendă de mii de lei

16:09

METEO Ciclonul Erminio lovește România, de joi până sâmbătă: ploi, vânt și ninsori în țară. Cele mai afectate zone

16:09

„Banca centrală din Federația Rusă a solicitat deponenților din Cipru să-și retragă banii. Ar fi vorba de o ieșire controlată de circa 20 de miliarde de euro. Eu cred că acest  lucru nu se va întâmpla pentru că interesele oamenilor de afaceri din Rusia sunt mai mari decât ordinele băncii centrale. Fiind bani negri sau gri, îți permiți să dai 10% dacă ți se permite să continui activitatea”, a precizat Blănculescu.

De ce aleg oamenii de afaceri din România să-și ducă banii în Cipru

„Mare parte a marilor afaceri din România se închid în Cipru pentru că acolo există alt sistem de taxare, de ascundere a acționarilor. Aceste companii folosesc Ciprul drept suport de optimizare fiscală. Nu aruncăm anatema asupra acestor companii. Este legal”, a precizat el.

Practic, numeroase companii preferă să se înregistreze în Cipru deoarece sistemul de impozitare le permite, spre exemplu, entităților din același grup să-și compenseze pierderile. Mai exact, dacă două din patru companii sunt pe pierdere, impozitul va fi calculat la nivelul grupului, deducându-se din suma impozabilă pierderile. În România, impozitul pe profit este plătit de fiecare companie în parte, neexistând posibilitatea de a deduce pierderile celorlalte companii, a explicat Blănculescu.

În opinia sa, decizia UE privind taxarea depozitelor este o lovitură la adresa „paradisurilor fiscale”.

„Este o situație atipică și unică. Nu se va mai repeta pentru că niciun alt stat din Uniune nu a fost paradis fiscal. Faptul că se produce această fisură este o veste bună pentru România și pentru bugetul României. Acesta este începutul sfârșitului pentru tot ceea ce înseamnă paradisuri fiscale”, a declarat Blănculescu la ZF LIVE.

Efectele „necontrolate” ale măsurii privind taxarea depozitelor

„Pot exista și efecte necontrolate, retrageri din bănci, pot exista. Uniunea Europeană și-a asumat însă acest risc enorm pentru că beneficiul acestei măsuri poate fi gigantic”, a adăugat el.

Consultantul crede că Parlamentul cipriot va adopta o formă a legii care nu prevede taxarea depozitelor mai mici de 100.000 de euro.

Efectele asupra României vor fi benefice, „dacă eliminăm aceste efecte colaterale, românii care lucrează acolo, în jur de 40.000 de mii și care poate au depozite acolo”, a adăugat el.

Anual, România pierde de la buget circa 7 miliarde de euro pe seama transferului de profit, a mai adăugat Blănculescu la emisiunea realizată de Ziarul Financiar.

„Să presupunem că pentru a construi o mașină avem nevoie de 8.000 de euro și în loc să o vindem cu 10.000 ca să impozităm cu 16% cei 2.000 de euro, o ducem în Cipru cu 8.100 de euro. Procedura prețurilor de transfer face ravagii”, a explicat Blănculescu.