Diferențe majore în privința speranței de viață între ruși și vest-europeni

Speranța de viață a europenilor a crescut per ansamblu începând din 1990, însă diferența dintre Europa de Vest și anumite state din fosta Uniune Sovietică, în special Rusia, rămâne foarte importantă, conform unei serii de studii publicate miercuri de revista britanică Lancet, relatează AFP.

Pentru a explica diferența, care atinge în prezent 12 ani la bărbați și 8 ani la femei, cercetătorii citează în principal alcoolismul, dar și fumatul și accidentele de circulație.

Imediat după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, speranța de viață a crescut rapid în mai multe state din Europa de Est sau Centrală ca Polonia, Cehoslovacia sau fosta RDG, după care s-a ameliorat, câțiva ani mai târziu, și în Ungaria, România și Bulgaria, precizează un studiu.

FLASH NEWS Premieră în Comisia Europeană. Este recunoscută oficial legătura dintre fertilitate și provocările demografice ale Uniunii Europene

12:28

EXCLUSIV VIDEO Raluca Sîmbotin, MSD, la Gândul Health EU Summit: Investițiile în prevenție trebuie privite ca motor de dezvoltare economică, nu ca o cheltuială

12:12

În Rusia, în schimb, speranța de viață a bărbaților la naștere a scăzut de la 63 de ani în 1990 la 58 de ani în 2000 pentru a reveni la 62 de ani în 2009. Pentru femei, aceasta a scăzut de la 74 de ani în 1990 la 72 de ani în 2000 și a revenit la 74 de ani în 2009.

Prin comparație, speranța de viață a locuitorilor Uniunii Europene (UE) a crescut cu șase ani, în total, în perioada 1990-2009, pentru a atinge aproape 80 de ani (atât la bărbați cât și la femei).

„Pe baza ratelor mortalității din 2010, un bărbat tânăr rus în vârstă de 20 de ani are doar 63 la sută șanse să ajungă la vârsta de 60 de ani, în timp ce unul care trăiește în Europa Occidentală are 90 la sută șanse”, arată unul dintre studii.

Decesele premature au crescut, în anii ’90, și în alte trei foste state sovietice, și anume Belarus, Kazahstan și Ucraina, din cauza deteriorării rapide a sistemelor de sănătate, în timp ce statele baltice au cunoscut o scădere îndepând de la mijlocul anilor ’90.

Alcoolul s-ar afla la originea a 4 până la 6 decese din 10 la bărbații activi din fostele republici sovietice și a unei treimi din decesele femeilor de aceeași vârstă, conform unui alt studiu publicat de Lancet.

În privința tabagismului, care nu este nici el mai bine combătut decât alcoolismul în aceste state, există repercusiuni sanitare deosebit de importante la bărbații cu vârsta sub 75 de ani, conform autorilor studiului.