CEO-ul Gabriel Resources: Am fost citat greșit în presa internațională

CEO-ul Gabriel Resources afirmă că declarațiile sale au fost citate greșit în presa internațională, după ce publicația canadiană The Globe and Mail a scris că Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge proiectul Roșa Montană.

„Ca o clarificare a declarațiilor publicate în numele meu în presa internațională, doresc să subliniez că nu am declarat niciodată cele citate în forma respectivă și că declarațiile mele au fost citate greșit. Între timp, declarațiile au fost corectate de către publicația The Globe and Mail. Am cel mai profund respect pentru România, pentru cetățenii săi, pentru Guvernul României și pentru Parlament. Doar românii și Romania vor decide ce este în interesul țării. Deși este firesc pentru orice companie să facă ceea ce este necesar pentru a-și proteja interesele – și nici Gabriel Resources nu face excepție – vom lua act de orice decizie luată de Guvernul sau Parlamentul României. Compania va furniza toate informațiile necesare pentru ca oamenii să poată lua o decizie în deplină cunoștință de cauză. Decizia finală va aparține, fără discuție, Guvernului și Parlamentului României și, în ultimă instanță, cetățenilor României”, afirmă CEO-ul Gabriel Resources, Jonathan Henry, într-o precizare transmisă de Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).

The Globe and Mail a scris miercuri că Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roșia Montană, menționând ca sursă o declarație a CEO-ului Gabriel Resources.

CONTROVERSĂ Un nume greu din comunitatea maghiară îl atacă pe Kelemen Hunor. Ce îi reproșeză liderului UDMR

14:01

SPORT Fanii pot vedea gratuit colecţia de TRICOURI a lui Mircea Lucescu la Muzeul Fotbalului

14:00

„În cazul în care Camera Deputaților respinge proiectul, vom continua notificarea oficială de începere a litigiului pentru încălcări multiple ale tratatelor internaționale de investiții, pentru a obține până la 4 miliarde de dolari SUA”, ar fi spus Henry în interviul acordat la Londra, potrivit publicației canadiene.

El a atenționat că Gabriel Resources are un caz solid.

„Cazul nostru este foarte puternic și vom face public faptul că efortul României de atragere a investițiilor străine va avea mult de suferit”, ar fi afirmat Henry.

Potrivit, The Globe and Mail , șeful Gabriel Resources se așteaptă ca Senatul să respingă joi proiectul de lege care ar permite deschiderea minei. Decizia, pentru sau contra, va deveni obligatorie numai după ce proiectul va fi votat în Camera Deputaților.

Henry, care lucrează la Gabriel Resources de trei ani, a dat de înțeles că va demisiona dacă va fi declanșat un proces împotriva statului român, întrucât este specialist în minerit și nu în litigii.

Gabriel Resources mai are o speranță că în Camera Deputaților va avea loc o dezbatere serioasă care să ducă la un vot favorabil, dar premierul Victor Ponta a sugerat luni că jocul s-a încheiat pentru canadieni, majoritatea parlamentarilor fiind împotrivă, notează The Globe and Mail.

Premierul Victor Ponta a declarat marți că suma eventualelor despăgubiri este invocată în mai multe adrese oficiale de către compania canadiană, „cuprinzând cheltuielile făcute până acum și eventualele pierderi comerciale”.

„Nu pot și nu am de gând să fiu avocatul cuiva care dă în judecată statul român, spun doar că acest lucru probabil că se va întâmpla. (…) Sunt evaluări făcute (asupra eventualelor despăgubiri, n.r.), sunt evaluări făcute de până la două miliarde de dolari calculate de către companie, însă nu vreau să vorbesc eu în numele celor care eventual vor acționa în judecată statul român, eu aș vrea să nu plătim nimic”, a mai spus Ponta.

Luni, premierul afirmase că soluția pentru proiectul Roșia Montană este respingerea în regim de urgență a acestuia la Senat, apoi și la Cameră, adăugând: „Și cu asta, basta!”.

Proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roșia Montană a primit, marți, raport negativ din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului din Senat.