Eurobarometru: România are procent mare de angajați „plătiți la plic”

România are un procent ridicat de angajați cu „remunerație parțială în plic”, 7 la sută, față de media Uniunii Europene, care este de trei la sută, cel mai mare procent – 11 la sută – fiind înregistrat în Letonia, potrivit Eurobarometrului publicat luni.

Aproximativ unul din zece europeni (11 la sută) admite că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce patru la sută recunosc că ei înșiși au fost plătiți „la negru”, în schimbul unei munci fără forme legale.

În plus, unul din 30 (3 la sută) a fost plătit parțial în numerar de către angajatorul său – „remunerație în plic”, conform aceluiași Eurobarometru.

MARIUS TUCĂ SHOW H. D. Hartmann: „Miruță vrea ca satelitul să stea sus, nu pe jos”

23:00

REȚETE Care este cea mai rapidă și sănătoasă mâncare gătită acasă. Recomandările bucătarilor

22:55

„Acestea sunt câteva dintre constatările unui sondaj Eurobarometru, care arată că munca la negru continuă să fie larg răspândită în Europa, deși amploarea și percepția problemei variază de la o țară la alta”, precizează CE, într-un comunicat.

Potrivit Eurobarometrului, România face parte dintre statele membre cu procent ridicat de „angajați cu remunerație în plic”, fiind înregistrat un procent mult mai mare decât media înregistrată în UE.

Astfel, șapte la sută dintre români au recunoscut că primesc o parte din remunerație „în plic”, față de media UE de trei la sută.

„Cel ma ridicat procent este în Letonia – 11 la sută -, însă aceasta este țara în care a fost înregistrată și cea mai importantă descreștere a numărului acestor angajați (16 la sută)”, se mai arată în sondajul publicat luni.

Conform Eurobarometrului efectuat în cele 28 de state membre, 60 la sută dintre respondeți indică faptul că prețurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziționarea de bunuri sau servicii care implică muncă „la negru”, iar 22 la sută menționează că au făcut-o ca favoruri pentru prieteni.

Totodată, jumătate dintre cei care au recunoscut că au lucrat la negru au menționat avantajele pentru ambele părți ca fiind principalele motive pentru care au acceptat acest lucru, 21 la sută au invocat dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale, 16 la sută – percepția că impozitele sunt prea mari, iar 15 la sută – absența altor venituri.

„Europenii cheltuie o sumă anuală medie în valoare de 200 euro pe bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce suma anuală medie câștigată de cei care lucrează la negru este de 300 euro. Reparațiile și renovările locuințelor (29 la sută), reparațiile auto (22 la sută), curățenia locuințelor (15 la sută) și produsele alimentare (12 la sută) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică muncă la negru. Europenii lucrează la negru cel mai mult în următoarele sectoare: reparații și renovări ale locuințelor (19 la sută), grădinărit (14 la sută), curățenie (13 la sută) și îngrijirea copiilor mici (12 la sută)”, se mai arată în sondaj.

Țările care înregistrează cel mai mare procent de angajați la negru (11 la sută) sunt Letonia, Olanda și Estonia, inițiatorii sondajului precizând că există diferențe naționale importante cu privire la atitudinile și percepțiile privind semnificația muncii la negru, precum și la natura și volumul serviciilor implicate.

Comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, László Andor, a subliniat că efectele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuși la condiții de muncă periculoase și la câștiguri mai mici, ci și faptul că ea privează guvernele de venituri și subminează sistemele de protecție socială.

„Este necesar ca statele membre să pună în aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a încuraja transformarea ei în muncă cu forme legale și să conlucreze mai îndeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, în luna aprilie, Comisia Europeană va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, care ar îmbunătăți cooperarea între inspectoratele de muncă și organismele responsabile de asigurarea respectării legislației din întreaga Europă”, a declarat comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune.

La realizarea Eurobarometrului, au fost intervievați 26.563 de respondenți din diverse grupuri sociale și demografice.