Ce este „faimosul MTO” care a blocat discuțiile la Cotroceni și l-a bulversat pe premierul Ponta

Premierul Victor Ponta s-a blocat când președintele Traian Băsescu a început să îi vorbească despre MTO, la consultările de la Cotroceni. „Poftiți?”, i-a răspuns Ponta lui Băsescu. „Avem și MTO-ul care mai înseamnă vreo 6 miliarde…”, a continuat președintele fără să primească însă un răspuns concret de la premier în afară de un simplu „o să lucrăm la toate”.

Astfel, în timp ce principalii protagoniști ai filmării, Ponta și ministrul Finanțelor, încercau să explice, fără să dea nicio cifră, că reducerea CAS cu 5% va duce la apariția unor noi locuri de muncă și va aduce noi venituri la stat, președintele le spunea că măsura poate duce la lărgirea deficitului structural și la devierea României de la MTO. Discuția nu înainta.

„Știam foarte bine care sunt obligațiile asumate de România prin Tratatul pe care Băsescu l-a semnat, după părerea mea, împotriva intereselor României, însă limba engleză a domniei sale mă duce întotdeauna în confuzie, recunosc. Poate nu știu eu destul de bine engleză sau poate are dânsul un accent special”, s-a justificat ulterior prim-ministrul.

FLASH NEWS De la USR, cu dragoste. Nicuşor Dan: „Nu mă pricep doar la mate”/Diana Buzoianu:”Se topesc gheţarii cum mă topesc eu după tine”/Bolojan: „Ne uităm la film de-acasă” că e austeritate

14:43

FLASH NEWS Guvernul aprobă achiziția Portului Giurgiulești din Republica Moldova de către România

14:41

Despre „faimosul MTO pe care l-a învățat toată lumea așa deodată”, Ponta a ținut să mai spună și că ar fi o „decizie criminală, antiromânească, a președintelui Băsescu”.

Respectarea prevederilor MTO-lui este însă stipulată în articolul III din legea privind reducerea CAS pe care Parlamentul a votat-o în unanimitate.

Ce este de fapt MTO

MTO – medium term objective sau obiectiv bugetar pe termen mediu – este specific fiecărui stat membru al Uniunii Europene, poate fi revizut la fiecare 3 ani, este mai exigent cu cât nivelul datoriei și costul estimat al îmbătrânirii populației sunt mai ridicate și oferă o marjă de siguranță cu privire la rata de 3% a deficitului public în PIB (produsul intern brut), prevăzută cu partenerii europeni.

România, alături de alte 24 de state europene, a semnat în 2012 un Tratat ce prevedea împărțirea controlului național asupra bugetului și asupra fiscalității cu reprezentanții Comisiei Europene. Această idee a apărut în contextul în care o serie de țări s-au dovenit a fi nepregătite la momentul crizei economice. Pentru a evita pe viitor astfel de situații, s-a stabilit o limită de 0,5% din PIB a deficitului bugetar structural și un nivel al datoriei publice de sub 60%. Deficitul bugetar ciclic, inclusiv cel structural, trebuie să se încadreze, totodată, în limita maximă de 3% din PIB. Pentru a atinge obiectivele de mai sus, fiecare stat și-a stabilit un MTO.

Obiectivele pe termen mediu ale statelor sunt folosite pentru arăta poziția lor bugetară.

Potrivit Pactului de creștere și stabilitate, MTO este folosit ca și concept-cheie în contextul supravegherii și al orientării bugetare.

Obiectivul bugetar pe termen mediu este definit în termeni de sold structural, care poate varia de la -1% din PIB până la echilibru bugetar sau excedent, potrivit Strategiei Fiscal Bugetare pentru perioada 2014 – 2016.

Descarcă aici Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014 – 2016

Statele membre care au adoptat moneda euro și statele care se află în cursul procesului de înlocuire a vechiului sistem monetar cu moneda euro trebuie să se situeze peste -1% din PIB.

MTO minim se calculează, potrivit Codului de Conduită, în funcție de trei componente:

1. soldul bugetar care ar stabiliza raportul datorie/PIB la 60%

2. costul cu îmbătrânirea populației – o componentă ponderată cu un coeficient de ajustare bugetară (33%) care să acopere valoarea creșterii cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației. Costul îmbătrânirii este calculat pe 50 de ani.

3. un efort suplimentar de reducere a datoriei, specific statelor care au o datorie în PIB mai mare de 60%.

Ce este deficitul structural al României

Deficitul structural este utilizat în monitorizarea îndeplinirii criteriului de deficit bugetar de la Maastricht (care nu trebuie să depășească 3% din PIB).

„O definiție scurtă a deficitului structural a fost dată drept deficitul ca atare raportat la PIB-ul potențial. Deficitul structural este deficitul curat, din care au fost eliminate prețurile de producție. În deficitul structural trebuie să dai la o parte influențele prețurilor”, explica în urmă cu câțiva ani consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.

Deficitul structural este diferit de deficitul bugetar, acesta din urmă reprezentând suma cu care cheltuielile bugetare sunt mai mari decât veniturile bugetare. Deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA este estimat în 2014 la 2% din PIB, în timp ce deficitul cash este estimat pentru anul acesta la 1,8% din PIB.

Sursă: Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014 – 2016/Programul de Convergen'[ 2013 – 2016

În 2011, deficitul structural al României a fost de 4,2% din PIB. De atunci însă acesta a fost redus treptat ajungând să reprezinte, în 2014, 1% din PIB. Evoluția sa a fost influențată, conform Strategiei Fiscal Bugetare pentru perioada 2014 – 2016, „de schimbarea politicii bugetare, respectiv trecerea de la măsuri temporare (one-off) pe partea de cheltuieli, ca în 2011, la măsuri temporare de majorare a veniturilor fără corespondent în evoluția cheltuielilor”.

Pentru următorii doi ani, deficitul structural este așteptat să se reducă sub 1% la PIB și să ajungă la 0,8% din PIB.