Zece ani de la tsunami-ul devastator din Oceanul Indian care a lăsat în urmă 220.000 de morți – GALERIE FOTO 2004 vs 2014

Pe 26 decembrie 2004, un cutremur cu magnitudinea de 9,3 în largul Indoneziei a trimis o serie de valuri masive către coastele celor 14 țări de la Oceanul Indian, unele situate la foarte mare distanță de altele. Acest tsunami a lovit Indonezia, dar și Sri Lanka sau Somalia, și s-a soldat cu peste 220.000 de victime.

Întreaga regiune a fost afectată, iar cum printre victime se află și mii de turiști străini veniți să profite de soare în perioada Crăciunului, oroarea și doliul s-au răspândit în întreaga lume.

La acea vreme nu exista niciun sistem de evaluare sau avertizare. Mulți oameni și-au dat seama prea târziu să se adăpostească rapid în zone mai înalte, iar alții au rămas pur și simplu împietriți în fața unei mări pe care au văzut-o mai întâi retrăgându-se, după care asupra lor s-a abătut un adevărat zid de apă.

LIFESTYLE Cele 5 semne de avertizare pe care corpul tău le transmite atunci când ar trebui să reduci consumul de cafea

00:07

UTILE Cum scapi de „petele negre” de pe pereți care apar în urma problemelor de condens. La ce metodă poți apela

23:28

Convinse că ar fi putut să fie salvate numeroase vieți, autoritățile au creat în urmă cu trei ani un sistem regional de alertă.

Însă odată cu apropierea marcării a zece ani de la dramă, vineri, anumiți experți, familii sau rude ale victimelor avertizează că amintirea acelei zile se va estompa în timp, iar odată cu ea și voința oamenilor de a se pregăti mai bine pentru acest tip de catastrofă.

„Cei mai mulți dintre oameni vor să uite, pot să înțeleg acest lucru. Dar eu cred că este important să ne amintim ceea ce s-a întâmplat, din motive de securitate”, declară Mathias Mann, după ce depune flori într-un cimitir din provincia Phang Nga, în Thailanda, în memoria unui coleg german dat dispărut.

Valuri de 35 de metri înălțime

Abia după 20 de minute de la cutremur au apărut primele valuri – unele de 35 de metri înălțime – și au lovit coasta Aceh, unde s-a înregistrat majoritatea celor 170.000 de victime indoneziene.

Însă doar peste două ore a atins tsunamiul Thailanda, iar apoi India și Sri lanka, omorând 31.000 de persoane numai pe această mică insulă.

„Orbecăiam, fără niciun fel de senzori în Oceanul Indian”, a declarat Charles McCreery, directorul Centrului de alertă pentru tsunami în Pacific, la o conferință, recent, în Indonezia.

Creată în 2011, ambițioasa rețea de maregrafe (dispozitive care măsoară nivelul mării), balize oceanice de adâncime și de seismografe este utilizată pentru a avertiza țările în cazul unui tsunami iminent.

Testat în urmă cu doi ani, acest sistem a funcționat. După un cutremur puternic în largul Insulei Sumatra, toate regiunile de risc din țară au fost avertizate în 12 minute. Cutremurul nu a declanșat un tsunami.

În plus, 24 de țări din regiune și-au creat centre de alertă la nivel național.

În Thailanda, unde s-au înregistrat 5.395 de victime, dintre care jumătate sunt turiști străini, 129 de turnuri de alertă au fost instalate în sud-vest, legate la un centru de supraveghere cu sediul la Bangkok. Un val uriaș va declanșa sirene și anunțuri în mai multe limbi. De asemenea, funcționarii și aleșii vor fi avertizați prin SMS în legătură cu obligația de a proceda la evacuări.

Însă într-o regiune în care adesea domină fatalismul, dorința de a se pregăti pentru ceea ce este mai rău se atenuează odată cu trecerea anilor.

Lipsă de motivație

La Khao Lak, o zonă balneară care a fost pur și simplu ștearsă de pe hartă acum zece ani, semnele cu îndemnuri de a fugi spre zone mai înalte au dispărut pur și simplu.

Sistemele de alertă timpurie reprezintă un adevărat progres, dar nu sunt suficiente, apreciază Kerry Sieh, un profesor la Universitatea Nanyang din Singapore.

„Alături de ele sunt necesare educația și infrastructuri adecvate”, subliniază el, insistând asupra importanței de a construi căi mai largi de evacuare sau structuri înalte, pentru ca oamenii să se poată refugia mai rapid.

La Aceh, elevii sunt sensibilizați în școli, dar unii adulți nu doresc evocarea tragediei, deplânge Muhammad Dirhamsyah de la Agenția însărcinată cu prevenirea catastrofelor.

„Când am efectuat un exercițiu, de curând, am primit numeroase plângeri. Adulții sunt reticenți față de educarea generațiilor viitoare”, constată el.

La Phuket City, lipsa de motivație este evidentă chiar în hotelurile afectate acum zece ani.

„Oamenii nu mai iau formările în serios”, recunoaște Chalachol Buthrem, șeful securității hotelului Holiday Inn Resort. „Aceasta este natura umană. După câțiva ani oamenii uită”, adaugă el.

Cu toate acestea, pericolul este real. După „100 de ani de calm”, în doar zece ani în regiune au avut loc șase cutremure cu magnitudinea de peste 7,9, semn al unei „activități sporite”, afirmă McCreery. „În prezent toată lumea știe ce este un tsunami, dar dacă vom avea o lungă perioadă de calm vom uita”, este el de părere.