Unul dintre cele mai sărace state din Europa de Est a vrut un drum. Bechtel i-a vândut o autostradă de 1,3 miliarde de dolari

„Una dintre cele mai sărace țări a vrut un drum, așa că mega constructorul Bechtel i-a vândut o autostradă de 1,3 miliarde de dolari, având sprijinul unui puternic ambasador american. Partea amuzantă este că autostrada abia dacă este utilizată, iar acum respectivul ambasador lucrează pentru Bechtel”, își începe investigația publicația americană foreignpolicy.com.

Publicația amintește și de contractul încredințat Bechtel de autoritățile române în 2003, pentru care compania americană a încasat 64% din valoarea contractului, dar a livrat doar 12,5% din proiect.

Bechtel a negat orice legătură între poziția deținută de diverși diplomați americani în Europa de Est și contractele încheiate de companie cu autoritățile din respectivele state, potrivit unui punct de vedere transmis de Bechtel către Foreign Policy.

Autostrada Kosovo, numită la acea vreme și Autostrada Patriotică, cu o lungime de 76,8 kilometri, a fost finalizată în noiembrie 2013 pentru un preț de 1,3 miliarde de dolari, sau aproape 17 milioane de dolari pe kilometru, potrivit foreignpolicy.com, care citează informații ale unei organizații internationale. Acesta a fost cel mai scump proiect realizat cu bani publici din istoria modernă a Kosovo.

În prezent, autostrada este practic goală, fiind folosită la mai puțin de o treime din capacitatea sa, potrivit datelor de trafic ale unor experți economici internaționali.

Drumul străbate una dintre cele mai sărace zone din Europa de sud-est. Aproape unul din trei locuitori din Kosovo trăiesc în sărăcie – cu mai puțin de 2,18 dolari pe zi -, iar aici infrastructura este slab dezvoltată, iar în multe zone lipsește. În 2013 doar unul din șapte locuitori din Kosovo avea un automobil, aceasta fiind una dintre cele mai mici rate din Europa.

Autostrăzi scumpe în țări sărace

Bechtel, cel mai mare contractor din SUA, după venituri și al treilea la nivel international, potrivit unui clasament realizat de Engineering News-Record, a construit în ultimii ani autostrăzi scumpe în Kosovo, Croația, România și Albania. O investigație de șase luni la care a participat și Unversitatea din California a descoperit că aceste autostrăzi au reprezentat pierdere de timp și bani sau au fost proiecte discutabile pentru țările unde au fost sau urmau să fie construite, scrie foreignpolicy.com. Publicația adaugă că reprezentanți ai instituțiilor internaționale au sesizat deseori probleme înainte ca Bechtel și partenerului său turc, Enka, să înceapă lucrările.

Cazul fostului ambasadorul american din Kosovo, Christopher Dell, din este emblematic, notează publicația. Dell a vorbit public de sprijinul pe care îl acordă proiectului de construcție a autostrăzii de către Bechtel, iar contractul a fost semnat în aprilie 2010, chiar dacă instituțiile internaționale au ridicat întrebări despre valoarea proiectului din Kosovo.

Un raport din mai 2010 al Băncii Mondiale, de exemplu, a arătat că doar două din nouă secțiuni din autostradă – cele din apropiere de Pristina – vor fi „viabile economic”, ceea ce înseamnă că vor produce efecte economice benefice mai mari decât costurile necesare pentru construcție și întreținere.

Dell a părăsit Pristina în 2012 și a preluat o altă funcție diplomatică, înainte să se pensioneze de la Departamentul american de Stat în octombrie 2013. În luna următoare, Bechtel l-a angajat pe Dell pe poziția de reprezentant Bechtel în Mozambic. Potrivit unor informații citate de revista americană, Dell și-ar fi început negocierile pentru noul post înainte de a părăsi Departamentul de Stat, în iulie 2012, cu o săptămână înainte de a pleca din Kosovo și după ce începuse construcția autostrăzii din Kosovo.

Contactat telefonic de revista americană în Mozambic, Dell a refuzat să facă orice comentarii. Charlene Wheeless, vicepreședinte Bechtel, a catalogat drept calomnioasă orice sugestie privind un conflict de interese în care s-ar fi aflat Dell. Ea a precizat că Dell a fost angajat pentru experiența și expertiza sa.

Bechtel în România și Croația

Un alt caz din istoria controversată a Bechtel în Balcani este cel din Croația. În timp ce conflictele din fosta Iugoslavie se linișteau la finele anilor ”90, Bechtel a sesizat o oportunitate: regiunea avea nevoie de o infrastructură modernă. În 1998, corporația a semnat un contract pentru o autostradă în Croația, negociat direct cu guvernul și fără licitație publică. Ministrul croat de externe a militat pentru un al doilea contract negociat în același mod, însă ulterior s-a descoperit că acesta lucrase anterior pentru firma de avocatură Patton Boggs în Washington, care avea un contract de lobby cu Bechtel.

Sub presiunea UE, Croația a abandonat contractul și a organizat o licitație publică. Mai târziu, în România, Bechtel a negociat direct și semnat un contract fără licitație în 2003 pentru 2,7 miliarde de dolari. Proiectul a devenit un coșmar în ultimii 10 ani pentru ambele părți, plin de întârzieri, dispute și acuzații reciproce de corupție și prost management.

Potrivit Economist Intelligence Unit, Bechtel a livrat în România 12,5% din autostradă și a încasat 64% din valoarea contractului.