Ce trebuie să facă BNR dacă un bancher apare într-un comunicat DNA

„Legal el este nevinovat, dar la nivelul imaginii de obicei luăm legătura cu acționarii. Este un risc reputațional (…) Este suficient un simplu comunicat al DNA”, a răspuns Cinteză la un seminar pe teme financiare, organizat la Sinaia.

Șeful Direcției Supraveghere de la BNR a fost întrebat ce măsuri poate adopta banca centrală în cazul în care numele unor bancheri apar în dosarele de corupție și când s-ar impune o reacție din partea băncii centrale.

Ziarul Libertatea, care citează denunțul făcut de Dorin Cocoș în dosarul Microsoft și redă mai multe fragmente care ar face parte din acest document, a titrat în urmă cu câteva zile că bancheri de top sunt menționați în denunțul făcut de fostul soț al Elenei Udrea la Direcția Națională Anticorupție.

CONTROVERSĂ Președintele Belarusului dezvăluie o întâlnire secretă cu emisarii lui Zelenski. Lukașenko spune că, dacă va intra în război, totul se va schimba

00:10

REACȚIE Scandal uriaș după decizia lui Emil Boc: Rusia cere sancționarea României

00:05

Potrivit cotidianului, Cocoș i-ar fi idicat pe președintele UniCredit, Răsvan Radu și pe Șerban Tănăsescu, fiul fostului ministru de Finanțe Mihai Tănăsescu.

„În luna septembrie 2009 am avut o nouă întrevedere cu Claudiu Florică, acesta spunându-mi că mai trebuie efectuată o plată de circa 1.000.000 de euro din comisionul nostru către Șerban Tănăsescu și Răsvan Radu, președintele Unicredit. Din discuțiile purtate am înțeles că acest comision trebuia plătit pentru a se realiza cesiunea contractului la UniCredit”, ar fi menționat menționat Dorin Cocoș la DNA.

În același denunț, Cocoș ar fi arătat că i s-a cerut să plătească produse de trei milioane de euro pentru PDL, în campania electorală din 2009, pentru a primi sprijinul Guvernului în derularea contractului Microsoft, menționând că a fost sprijinit de Vasile Blaga și Elena Udrea.

Anterior, Cinteză declarase că în ultimii ani au fost schimbați de BNR câțiva președinți de bancă care au făcut greșeli, iar modificările săau făcut fără a afecta activitatea băncii.

„Dacă stă pe prima pagină, a doua zi sunt cozi acolo și distrugem un lucru bun. Chemăm acționarul și le zicem aveți 60 de zile să găsiți președinte”, a spus Cinteză.

El a dat exemplu Volksbank, unde Banca Națională a României a făcut și plângeri penale împotriva fostului președinte Gerald Schreiner.

„Am scris acționarului direct. În Austria. Am luat legătura cu ambasada din Austria și cu acționarul indirect. A venit în țară, l-a schimbat pe Scheriner. Dar costurile au fost imense”, a mai spus Cintez-.

Șeful supravegherii BNR a arătat că, din poziția de funcționari, supraveghetorii sunt obligați să facă sesizări penale pentru orice fapte unde există suspiciuni de infracțiune.