De ce a ajuns România țara pentru care nu se găsește un ambasador american? Întors la București, un fost însărcinat cu afaceri al SUA ne explică „anomalia”

România face parte dintr-un grup de numai 14 țări din lume care nu au ambasador SUA, cu toate că trebuie menționat că multe dintre ele nici nu vor primi, din cauza situației de securitate (Siria) sau a relațiilor bilaterale (Belarus). La nivelul NATO, România, Luxemburg și Norvegia sunt țările care așteaptă o nominalizare, cu toate că există o distincție: Norvegia a avut o nominalizare, care s-a retras din cauza controverselor de după audierea din Senat; Luxemburg a avut până acum ambasador la post, însă oficialul american s-a întors în SUA în urmă cu o lună, deci procesul de înlocuire a lui abia a început.

Întrebat, în acest context, de gândul, cum comentează faptul că, la mai bine de doi ani de la plecarea lui Mark Gitenstein din ambasada SUA, Administrația Obama nu a reușit nici măcar să anunțe public o propunere de succesor pentru postul din București, fostul însărcinat cu afaceri Mark Taplin a explicat că Statele Unite trec printr-un blocaj politic nemaivăzut în istoria recentă a acestei țări. Această luptă dintre republicani, care controlează acum Congresul, și președintele democrat Barack Obama este și cauza unei „anomalii” care se vede la București, respectiv scaunul de ambasador SUA rămas neocupat pentru o perioadă record de mai bine de doi ani, a mai explicat Taplin.

COMUNICAT COMUNICAT | Ce nu vedem sub București. De ce investițiile până în 2037 sunt decisive pentru dezvoltarea Capitalei în următoarele decenii

13:38

FLASH NEWS PNL refuză ”oferta” PSD de a guverna împreună în Guvernul Niculescu. Reacția liberalilor după apelul făcut de Grindeanu

13:37

„Am trecut (în SUA, n.red.) printr-o perioadă excepțională, în care multe nominalizări – de ambasadori, pentru alte poziții în guvern, dar și judecători federali – au fost ținute în așteptare pentru cea mai lungă perioadă din istoria noastră. Nu am mai văzut așa ceva până acum”, a subliniat americanul, venit la București pentru o conferință care a avut loc la Institutul Diplomatic Român, cu ocazia celebrării a 135 de ani de relații diplomatice româno-americane.

„Situația României nu este ieșită din comun, nu are nimic de-a face cu relația noastră”, a asigurat Taplin, care a fost la post în România între 2005 și 2008. „Ba mai mult, e fix contrarie relației strânse pe care o avem cu România. E o anomalie”.

Cauza acestei anomalii, a revenit Taplin, se găsește la Washington, nu la București. „Da, nu mai există un ambasador aici de mai bine de doi ani, ceea ce e neobișnuit, dar este reflecția unei probleme interne, politice, unei lupte dure (expresia originală: „food fight”, n.red.), a unui blocaj existent în SUA. Și eu am fost însărcinat cu afaceri în Paris timp de 9-10 luni din exact aceleași motive. Dar va dura această situație la nesfârșit? Nu. Cred că ne apropiem de un punct în care cineva va fi nominalizat? Sper. Cred că lucrurile se îndreaptă în direcția potrivită”.

Dat fiind că Administrația Obama are mai puțin de doi ani rămași din cel de-al doilea mandat și că experiența ultimilor ani a demonstrat că, odată făcută o nominalizare, ea poate rămâne blocată în Senat și luni de zile până să primească un aviz pozitiv sau negativ, gândul l-a mai întrebat pe Taplin dacă viitorul ambasador nu va ajunge prea târziu la București pentru a mai putea face ceva. În replică, fostul însărcinat cu afaceri a subliniat că nu este exclus ca noul ambasador să rămână la București și pentru cel puțin o parte din mandatul viitorului președinte al Statelor Unite, fie el democrat sau republican. „Trebuie să privim mai departe de Administrația Obama. Istoric, cei mai mulți ambasadori care au ajuns aici au rămas cel puțin trei ani”, a declarat Mark Taplin.

De asemenea, oficialul american a subliniat că a existat mereu o combinație privind tipul de numiri pentru conducerea misiunilor diplomatice în România – numiri politice sau diplomați de carieră. Indiferent dacă viitorul ambasador va fi o numire politică sau un diplomat de carieră, Taplin s-a arătat convins că acesta va face „o treabă extraordinară”.

Pentru a se asigura că mesajul este clar înțeles, dincolo de comentariile personale ale „cetățeanului” Taplin, Debra Hevia, consilier politic al Ambasadei SUA la București, a intervenit cu fraza folosită de fiecare dată de membrii misiunii diplomatice americane în România: „Casa Albă muncește intens pentru a găsi un candidat calificat, care să fie un succesor extraordinar pentru ceilalți ambasadori”.

La fel a fost mesajul Ambasadei SUA și zilele trecute, după ce în presa română a apărut informația, publicată pe surse, că Administrația Obama ar fi găsit, în sfârșit, un ambasador pentru România.

Amintim că ultimul ambasador al SUA în România a fost Mark Gitenstein, care și-a încheiat misiunea pe 14 decembrie 2012. În prezent, ambasada SUA este condusă de Însărcinatul cu Afaceri a.i., Dean Thompson, intervievat de gândul anul trecut.

Mark Taplin a fost însărcinat cu afaceri și adjunct al șefului misiunii diplomatice a S.U.A la București între 2005 și 2008. Anterior a fost director pentru Ucraina, Moldova și Belarus în cadrul biroului pentru Europa și Eurasia al Departamentului de Stat și consilier pentru presa și cultură la Ambasada S.U.A de la Kiev. Și-a încheiat cariera diplomatică în iulie 2014 din funcția de Însărcinat cu afaceri al S.U.A la Paris.

În acest moment, situația poate fi rezumată în următoarele date:

â–º la nivel mondial, sunt 14 țări în care postul de ambasador este vacant  (în cazul multora, nici nu va fi numit un ambasador): Belarus, Bolivia, El Salvador, Eritreea, Gambia, Liban, Luxemburg, Mexic, Norvegia, România, Sri Lanka, Sudan, Siria și Thailanda (Sursa: American Foreign Service Association).

â–º din 27 de țări NATO (a 28-a fiind SUA), 23 au ambasadori numiți și confirmați, 1 este nominalizat de aproape jumătate de an (propunerea pentru Letonia), 1 a fost nominalizat și audiat, dar tocmai s-a retras (propunerea pentru Norvegia, ceea ce se înseamnă că se reia procesul nominalizării). Dincolo de Luxemburg, al cărui ambasador s-a întors în SUA în urmă cu o lună, fiind, deci, prematur să ne așteptăm deja la o nominalizare, România este singurul stat aliat care nu a avut nici măcar o propunere publică, conform American Foreign Service Association. Cu alte cuvinte, deci, în cazul țării noastre, procesul de numire nu a depășit negocierile politice din spatele ușilor închise;

â–º din cei 26 (fără România și SUA și incluzând Luxemburgul, precum și prima nominalizare pentru Norvegia), 10 sunt diplomați de carieră, 16 au fost numiți politic, mai arată datele centralizate de American Foreign Service Association;

â–º din cele 16 numiri politice, cel puțin 13 au adunat minimum 500.000 de dolari pentru campania lui Barack Obama din 2012, conform rapoartelor Open Secrets.

â–º raportul tuturor numirilor în funcții de ambasador ale lui Barack Obama în cel de-al doilea mandat: 60,3% – diplomați de carieră, 39,7% – numiri politice față de 30% în ultimii ani (US Diplomacy). Media predecesorului său, George W. Bush, după cele două mandate, a fost de 70,2% – diplomați de carieră, 29,8% – numiri politice (sursa: American Foreign Service Association).

â–º din 1960 și până acum, ponderea numirilor politice pentru funcția de ambasador SUA în Europa occidentală a fost de 72,8% (cel mai mare procent din lume), iar în estul continentului, de 21,5%, conform American Foreign Service Association.

â–º în mediul politic din România, circulă de câteva luni zvonul că noul ambasador va fi un diplomat de carieră.

â–º în istoria post-decembristă, cea mai lungă perioadă în care nu s-a putut trimite un ambasador SUA la București a fost în 1994, când Bill Clinton a avut nevoie de aproape doi ani pentru a-l trimite pe Alfred H Moses în România.

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis