Retailerii vând în mall-urile din Capitală de 2.320 euro/mp/an, dublu față de provincie. Studiu

În ceea ce privește centrele comerciale din țară, vânzările se ridică la 1.230 de euro/mp/an, în timp ce parcurile de retail din țară vând de 1.120 de euro pe metru pătrat pe an, iar chiriile sunt de 10,65 euro pe metru pătrat pe lună.

„Dacă baza de cercetare a performanțelor centrelor comerciale din afara Bucureștiului era mai mare și luam în calcul mai multe centre dominante, diferențele față de București ar fi fost mai mici. Estimăm că valorile medii ale cifrei de afaceri din provincie sunt în realitate mai mari cu 10-15%, adică ajung la 1.420-1.450 euro pe metru pătrat pe an. Chiriile se încadrează în aceeași marjă”, a declarat, marți, într-o conferință de presă, Laura Bencze, head of research CBRE.

Ea a explicat că difențele dintre București și celelalte orașe se datorează în primul rând venitului mediu care în Capitală era în 2013, de 512 euro pe lună comparativ cu 310 euro pe lună în afară, adică cu 30% mai mare. De asemenea, diferențele sunt date și de rata șomajului (2% în București versus 5,3% în afara Capitalei).

ADMINISTRAȚIE Primăria Capitalei vrea să deschidă Linia 5 de tramvai: „Se fac ultimele verificări, tramvaiul va circula pe Barbu Văcărescu de săptămâna viitoare”

07:30

ACTUALITATE 6 Decembrie, calendarul zilei: Ionel Dănciulescu împlinește 49 de ani, Tom Hulce 72. Finlanda își declară independența față de Rusia

07:15

La realizarea studiului au fost luate în calcul datele furnizate de 11 centre comerciale și parcuri de retail, totalizând 492.000 metri pătrați, respectiv 17% din stocul total.

Chiria spațiilor de retail din România variază de la 63 de euro în București pentru unități de 1-50 euro pe metru pătrat la 20 de euro pentru unități de 501-1.000 euro pe metru pătrat, în timp ce în afara Capitalei chiriile coboară la 8,3 euro pe metru pătrat pe lună pentru spații de 1.001-2.000 euro în parcurile de retail.

„Cu mici excepții cele mai mari chirii se înregistrează în centrele comerciale din București, urmate, în ordine, de centrele comerciale și parcurile de retail din afara Capitalei. În funcție de profilul retailerilor, cele mai mari chirii se înregistrează pentru retailerii de confort (parfumerii, tutun, bijuterii, pet shop, florării), de cei de servicii și cei de mâncare. Aceste categorii ocupă în general spații reduse, de sub 100 de metri pătrați”, se explicat Bencze.

În ceea ce privește nivelul vânzărilor pe categorii de retaileri, Bucureștiul produce cele mai mari vânzări și cele mai bune performanțe pentru toate tipurile de chiriași sau de suprafață.

„În timp ce în București nu este nimic ieșit din comun dacă se înregistrează venituri de peste 10.000 de euro/mp/an pentru o multitudine de chiriași (special mâncare și confort), venituri de 6.000 de euro/mp/an în provincie sunt foarte rare”, se precizează în raport.

CBRE a calculat, de asemenea, o rată de sustenabilitate, care arată gradul de confort al chiriașului în centrul comercial și calculată ca raport între suma chiriei, costurilor cu întreținerea și cheltuielilor de marketing, și cifra de afaceri obținută în aceeași perioadă.

„Potrivit calculelor noastre, 15% ar fi o rată care ar aduce profit atât dezvoltatorului cât și retailerului. Studiul a relevat o rată de 16,5% pentru București, 16% pentru centrele comerciale din provincie și 13% pentru parcurile de retail. Diferențele cele mai mari între București și provincie apar la retailerii din sectorul confort, sub 14% în București și 25% în afara Capitalei și la cei de alimente (diferența fiind de peste 40%)”, a precizat reprezentantul CBRE.

Ea explică că în cazul retailerilor din zona confortului diferențele apar tot din cauza veniturilor mai mari din București. În ceea ce privește retailerii din domeniul alimentar, Bencze spune că diferențele mari pot fi explicate și prin faptul că în provincie mulți dintre acești chiriași sunt locali, iar o parte dintre ei nu declară toate veniturile.

Studiul a avut la bază datele din 2013 și nu au inclus supermarketurile și hipermarketurile, cinematografele, zonele de petrecere a timpului liber (cazino, bowling) și nici unitățile de bricolaj.