Cum ar putea fi afectată ROMÂNIA de Grexit. „Temerile sunt în creștere”

„Pericolul tot mai mare de exit al Greciei din zona euro umbrește perspectivele piețelor de la frontiera europeană estică”, afirmă în raport analiștii John Ashbourne, Gareth Leather și Jason Tuvey, citați de CNBC.

Serbia și Bulgaria, care au graniță cu Grecia, sunt considerate cele mai vulnerabile piețe de fronieră, în cazul unui Grexit, în special dacă evenimentul ar provoca stres financiar în zona euro.

România a fost menționată la rândul ei ca unul dintre statele cele mai expuse la ieșirea Greciei din uniunea monetară.

„Reacția piețelor financiare a fost deocamdată limitată, iar problemele Greciei implică un pericol scăzut pentru restul lumii. Chiar și așa, temerile sunt în creștere”, au scris analiștii Capital Economics.

FLASH NEWS SUA au mediat în secret eliminarea materialului nuclear din Siria din perioada lui Bashar al-Assad

00:48

MILITAR Cât de mari sunt pagubele create de Iran în conflictul cu SUA. Războiul din Orientul Mijlociu arată vulnerabilitatea bazelor militare americane

00:01

Grecia a intrat în Uniunea Europeană în 1981, la scurt timp după Portugalia și Spania, fiind unul dintre membrii fondatori ai zonei euro.

Din punct de vedere geopolitic Grecia este considerată ca parte a Europei Occidentale, dar strict geografic țara face parte dintre statele balcanice, având graniță cu Albania, Macedonia și Bulgaria, nu cu Germania sau Franța.

Capital Economics a avertizat la începutul lunii iunie că Europa de Est este vulnerabilă, dacă problemele Greciei vor provoca stres financiar și în consecință o creștere economică mai lentă în zona euro.

Exporturile țărilor est-europene în zona euro sunt echivalente cu 15% și până la 50% din PIB.

„Având în vedere amploarea schimburilor comerciale nu este surprinzător că exporturile est-europene au urmat îndeaproape creșterea economică din zona euro”, se arată în raportul Emerging Europe watch al Capital Economics.

Mai mult, subsidiarele băncilor elene în Macedonia, România și Bulgaria arată legăturile financiare directe ale acestor țări cu Grecia, la fel ca restul zonei euro.

În Macedonia, de exemplu, băncile din Grecia dețin o cotă de piață de circa 20%.

„Probabilitatea ca exit-ul Greciei din zona euro să declanșeze încetinirea economică în Europa de Est este în creștere”, avertizează Capital Economics.

Investițiile grecești în România, prin bănci și companii, se ridică la aproape 13,5 miliarde de euro. Pe piața românească, cele patru mari bănci elene, Eurobank, NBG, Alpha Bank și Piraeus Bank, aveau în toamna anului trecut o expunere totală de 12 miliarde de euro, în scădere cu echivalentul a 2,5 miliarde de euro față de nivelul din 2011, potrivit datelor Autorității Bancare Europene.

Investitorii din Grecia au plasat în capitalul social al companiilor din România 1,74 mld. euro, ceea ce reprezintă 4,5% din tot capitalul străin adus în afacerile locale, conform datelor Registrului Comerțului. După valoarea soldului capitalului social din companii, Grecia este al șaselea investitor din economia locală. Prin intermediul unor companii precum Coca-Cola HBC, Stirom, Frigoglass, ICME Ecab și Jumbo, grecii au o prezență importantă în industria băuturilor răcoritoare, în producția de sticlă și de vitrine frigorifice, de cabluri pentru sectorul energetic, în industria alimentară și în retail.

Zona euro se pregătește pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, săptămâna viitoare, după ce a refuzat să prelungească finanțarea țării, în urma anunțului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor.

Autoritățile de la Atena au solicitat o prelungire cu o lună a programului de susținere financiară care expiră pe 30 iulie, în aceeași zi în care Grecia trebuie să plătească FMI 1,6 miliarde de euro. Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins însă solicitarea în unanimitate, demonstrând cât de mult a reușit Tsipras să nemulțumească partenerii din uniunea monetară cu anunțul surprinzător referitor la referendum, după cinci luni de negocieri intense.

Parlamentul grec a aprobat duminică dimineață planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza referendumul.

Tsipras a declarat, chiar înaintea votului, că propunerile creditorilor reprezintă un „ultimatum jignitor” și a apreciat că respingerea pachetului prin referendum va consolida poziția de negociere a Greciei.

Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul internațional de finanțare, de 240 de miliarde de euro, care expiră pe 30 iunie. În lipsa fondurilor, statul elen riscă să nu plătească o datorie de 1,54 de miliarde de euro cătrre FMI, scadentă în aceeași zi.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat într-un interviu la BBC că instituția nu va mai finanța Grecia dacă autoritățile de la Atena nu vor plăti datoria de 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie.

FMI nu va ajuta nici băncile elene, pentru necesarul imediat de lichidități, care va trebui acoperit de Banca Centrală Europeană și Banca Greciei.

Negocierile ar putea fi reluate dacă votații greci își vor contrazice liderii și vor dori să rămână în zona euro, a precizat Lagarde.

„Dacă răspunsul va fi da, vrem să rămânem în zona euro, vrem să facem parte din uniunea monetară, vrem să refacem economia, să fim sustenabili pe termen lung, atunci vom mai încerca” a spus șefa FMI.

În afară de plata către FMI de pe 30 iunie, Grecia mai trebuie să răscumpere pe 20 iulie, de la Banca Central Europeană, obligațiuni în valoare de 4,2 miliarde de euro.