Ioan Niculae cere să fie eliberat, după ce a executat aproape cinci luni din pedeapsă și ar fi scris două cărți

Cererea de eliberare condiționată a lui Ioan Niculae a fost înregistrată la Judecătoria Găești pe 18 august, iar primul termen de judecată va fi joi, 20 august.

Conform unor surse judiciare, cererea a fost formulată după ce omul de afaceri ar fi scris două cărți. Solicitarea a fost deja analizată, marți, de comisia de specialitate din cadrul Penitenciarului Găești, unde Ioan Niculae își execută pedeapsa.

Omul de afaceri a mai cerut Judecătoriei Găești, pe 29 iunie, eliberare condiționată. Însă, pe 6 august, instanța a respins ca prematură cererea.

CONTROVERSĂ Președintele Belarusului dezvăluie o întâlnire secretă cu emisarii lui Zelenski. Lukașenko spune că, dacă va intra în război, totul se va schimba

00:10

REACȚIE Scandal uriaș după decizia lui Emil Boc: Rusia cere sancționarea României

00:05

„Condamnatul va putea reitera cererea de liberare condiționată după data de 19 august 2015, dată după care se împlinește fracția minimă de executat”, se e precizează în minuta publicată pe site-ul Judecătoriei Găești.

Ioan Niculae a atacat decizia Judecătoriei Găești, iar contestația se va judeca la Tribunalul Dâmbovița pe 8 septembrie.

Curtea de Apel București l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani și șase luni de închisoare în doarul „mită la PSD”. În același dosar au fost condamnați Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu și Viorel Bărac, la doi ani și șase luni cu executare.

Inițial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeași decizie fiind luată și în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac și Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel București de procurori.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu și-a folosit influența și autoritatea rezultate din funcția de președinte al organizației județene Brăila a PSD pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială, desfășurată la sfârșitul anului 2009, pentru susținerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înțelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăți către diferiți furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituții implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susținut procurorii anticorupție, se disimula destinația reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispozițiile legale referitoare finanțarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiți, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câștigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susțină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și la nivelul celor două societăți naționale ce aveau ca obiect gestionarea și distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz și SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi cercetează, într-un alt dosar, pe Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean Brăila, pentru trafic de influență, iar pe Ioan Niculae patronul grupului S.C. Interagro S.A. pentru cumpărare de influență, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală și instigare la spălare de bani.

Printre acuzațiile care i se aduc lui Niculae se numără și cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale, privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, cu consecință directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

„Persoanele care au acceptat influența suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activități de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deși se cunoștea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenționare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislației aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecința directă era că suma necesară unei asemenea facilități fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat”, mai susțin anchetatorii.

Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, președinte al Consiliului Județean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.