Anunț de ultimă oră al Ministerului de Interne, în contextul crizei migranților

Viceprim-ministrului pentru securitate națională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a dispus inițierea proiectului de lege, care reprezintă un demers de descurajare a celor care racolează, călăuzesc și transportă persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, arată MAI într-un comunicat de presă transmis luni.

Potrivit proiectului de lege, traficul de migranți săvârșit în scopul obținerii unui folos patrimonial sau când se desfășoară prin mijloace care pun în pericol viața, integritatea sau sănătatea migrantului ori când acesta este supus la tratamente inumane, se va sancționa cu o pedeapsă care poate ajunge până la 12 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi.

NEWS ALERT Accident grav în Dâmbovița între un autobuz plin cu elevi și un TIR. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

09:17

FLASH NEWS Fritz, atac la Grindeanu: „Chiar nu începe să zgârie un pic la ureche?”

09:07

Totodată, prin modificarea propusă la articolul 263 din Codul Penal, minimul pedepsei pentru infracțiunea de trafic de migranți crește de la trei la cinci ani.

În același timp, proiectul prevede confiscarea specială a bunurilor care au fost folosite în orice mod pentru săvârșirea acestor infracțiuni sau a banilor rezultați din traficul de migranți.

Majorarea limitelor de pedeapsă constituie o acțiune eficientă în scopul prevenirii și combaterii traficului ilegal de migranți pe calea terestră aeriană și maritimă și se subordonează în mod firesc măsurilor adoptate la nivel internațional.
„Având în vedere obligațiile asumate de România în materia cooperării internaționale, a schimbului de informații precum și altor măsuri corespunzătoare securizării frontierei de stat, este necesară contracararea cauzelor profunde ale migrării ilegale, în special acelea care sunt legate de tratarea cu umanitate și respectarea drepturilor migranților, precum și reducerea avantajelor pe care migrările internaționale le aduc celor care intenționează să profite de situația specială în care se regăsesc migranții”, a precizat MAI în comunicat.

Guvernul a aprobat, în 16 septembrie, printr-o hotărâre, Strategia națională privind imigrația pentru perioada 2015-2020 și Planul de acțiune pe anul 2015, documente care au fost transmise Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Potrivit Strategiei, cooperarea între autoritățile cu competență în domeniul combaterii imigrației ilegale, inclusiv a traficului de persoane și a traficului de migranți ca elemente componente ale acesteia, vor constitui priorități, o atenție deosebită acordându-se cetățenilor proveniți din statele cu potențial migraționist sau care pot aduce atingere siguranței naționale.

În documentul aprobat de Guvern se precizează că imigrația și azilul sunt influențate, în foarte mare măsură, de evenimentele care au loc la nivel mondial, astfel că au fost identificate aspecte ce pot influența, pe termen mediu și lung, situația, și anume menținerea situației conflictuale din Siria, reactivarea conflictului armat din Irak, menținerea unei situații instabile în Ucraina și Transnistria, intensificarea conflictului armat israeliano – palestinian, menținerea situației migrației ilegale din Turcia, devenită principalul stat de tranzit pentru migrația ilegală din Orientul Mijlociu sau din Africa spre România.

Planul de acțiune pe anul 2015 constituie un mijloc prin care se stabilesc activități concrete care să conducă la crearea unui sistem flexibil pentru stoparea fenomenului migraționist aflat în creștere.

Președintele Klaus Iohannis a declarat în 17 septembrie, după ședința CSAT, că la Consiliul JAI pe tema migrației, ministrul de Interne va avea un mandat „foarte asemănător” cu cel de la ultima reuniune, România fiind solidară cu celelalte state membre UE, dar neputând considera cotele obligatorii o soluție.

La reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) care a avut loc în 14 septembrie, la Bruxelles, au participat miniștrii de Interne din Uniunea Europeană și reprezentanții Comisiei Europene, fiind luate în discuție toate aspectele cuprinse în pachetul de propuneri prezentat de către Comisia Europeană în 9 septembrie.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în 19 septembrie, că România își menține poziția privind numărul refugiaților pe care îi poate primi, adăugând că 1.785 este limita fizică, dar că își poate îmbunătăți capacitățile în viitor, fiind nevoie de fonduri europene.

Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranți extracomunitari cu statut de refugiat ajunși în Grecia și Italia. Este puțin probabil să se ajungă la un acord privind stabilirea de cote obligatorii pentru distribuirea a 160.000 de imigranți, așa cum a propus Comisia Europeană.

Consiliul European a stabilit în iulie distribuirea a 32.256 de imigranți cu statut de refugiat. De asemenea, s-a stabilit ca cifrele să fie actualizate în decembrie 2015 până la limita totală de 40.000 de persoane. Țările care vor participa la acest mecanism vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat. În cadrul acestei scheme inițiale de relocare, România ar fi urmat să primească 2.362 de imigranți extracomunitari.

În contextul afluxului de refugiați, Comisia Europeană a propus, în 9 septembrie, o serie de măsuri: distribuirea de urgență a 120.000 de refugiați ajunși deja în Grecia, Ungaria și Italia în alte state UE. Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiați propuși pentru a fi redistribuiți în mai din Malta, Italia și Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranților destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situații de criză; elaborarea unei liste cu „țări de origine sigure”, precum Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Turcia, în care pot fi repatriați solicitanții de azil; un plan de acțiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor și constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătățirea situației din Africa prin abordarea cauzelor imigranției clandestine.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiați, Germania, 31.443, iar Franța 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.