Mircea Diaconu, despre situația de la Nottara: Delăsarea românească ucide mai mult decât corupția

Teatrul Nottara din București și-a suspendat activitatea pe termen nedefinit, începând de luni, în urma promulgării de către președintele Klaus Iohannis a legii care prevede interzicerea desfășurării de activități în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

Contactat de MEDIAFAX, fostul director al Teatrului Nottara a spus că situația cu care se confruntă acum instituția teatrală bucureșteană este „o dovadă în plus că România nu e administrată”.

Acesta a menționat că în anii ’90 s-au făcut, „ca la normă”, expertize de cutremure. „S-au produs vreo 500 de buline roșii, la nivelul Capitalei, și s-au reabilitat cinci. În 2001, am devenit director acolo și am moștenit bulina roșie”, a spus Mircea Diaconu, care a menționat că expertiza – pe care acum nu o mai găsește nimeni – pornea de la premisa că blocul a fost contruit în 1939 și că a prins cutremurul din 1940, ceea ce nu este corect, clădirea fiind construită în 1945 de Liviu Ciulley, tatăl regizorului Liviu Ciulei.

ECONOMIE Șefa opoziției din Germania avertizează că 100.000 de muncitori din industria auto vor ajunge șomeri pentru că guvernul Merz cheltuie bani pe industria de apărare

00:17

TEHNOLOGIE România a ajuns la coada clasamentului la capitolul inovare. Un raport arată punctele forte și slabe ale țării

00:15

„Din clipa aia eu m-am luptat cu această bulină”, a mai spus Mircea Diaconu.

Totodată, acesta a precizat că Teatrul Nottara nu are abilitatea de a consolida, ci face doar activitate artistică – determinată clar prin statut și contract – într-o clădire care nu îi aparține ei, ci Primăriei.

„Am încercat să conving și am izbutit să fie așezat Teatrul Nottara pe locul întâi la finanțare guvernamentală. După care trebuia acordul locatarilor. Nu s-a obținut niciodată acest acord, drept care nu s-a putut face consolidarea. Primăria nu a fost mână de fier, nu i-a forțat, deși avea instrumente legale la îndemână, timpul a trecut. Delăsarea românească, nepăsarea, care, după părerea mea, ucid și vor ucide mai mult decât corupția”, a mai spus Mircea Diaconu, care a afirmat că a încercat pe toate căile să roage Primăria să refacă expertiza care, din punctul său de vedere, pornește de la o premisă falsă, deci este greșită.

„S-a ajuns în punctul ăsta, când, dintr-o dată, dintr-un accident tragic se ajunge la un fel de «hai acum», care este catastrofal pentru orice sistem de administrare. Nu e singurul caz, e încă un caz. Sunt școli, sunt spitale în situația asta”, a mai spus Mircea Diaconu.

De asemenea, actorul a precizat că Bucureștiul are un potențial de săli de spectacole mult mai mari decât cele active. „Unele sunt dezafectate, altele sunt depozite, altele sunt cămine studențești, altele sunt restaurante. În clipa asta, când ajungi ca Primărie a Capitalei să ai 12 teatre dintre care vreo trei nu funcționează în sediile lor din motive de reparații, consolidări, iar Budapesta are 50 de săli de teatre active, cu o populația mai mică decât Bucureștiului… ei, bine, aici stăm”, a afirmat Mircea Diaconu.

„Primăria să se activeze cu aceeași urgentă cu care s-a trântit pe masă acest act legislativ, ca un ciocan. Să se activeze la fel de disperată și să găsească spații”, a mai spus Mircea Diaconu.

Marinela Țepuș, managerul Nottara, instituție a cărei activitate a fost suspendată, luni, a precizat pentru MEDIAFAX că a solicitat Primăriei Capitalei un nou sediu, cu atestat cultural, pentru ca teatrul să nu își piardă identitatea, adăugând că se vor juca spectacole și în stradă, dacă această problemă nu se rezolvă. Totodată, s-au făcut solicitări pentru o nouă expertiză a instituției teatrale.

Teatrul Nottara funcționează ca o instituție de spectacole de repertoriu (conform Ordonanței Guvernului numărul 21 din 31 ianuarie 2007 privind instituțiile și companiile de spectacole și concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, cu modificările și completările ulterioare), cu un colectiv artistic care are în componența sa 35 de actori angajați, doi regizori, un scenograf și cu o echipă tehnică și administrativă de 85 de membri. Din noiembrie 2011, Marinela Țepuș se află la conducerea teatrului.