Cât costă un trai decent în România. De câți bani ai nevoie dacă locuiești la țară sau la oraș

Necesarul de trai în mediul urban presupune un coș minim de consum a cărui valoare este de 2.273 de lei pentru o familie medie formată din „2,8 persoane”, adică doi adulți și doi copii aflați în întreținerea acestora, arată cercetătorii de la ICCV. În mediul rural, unde o parte din produse și servicii sunt asigurate prin funcționarea propriei gospodării, valoarea acestui coș minim este de 1.831 de lei.

Studiul mai analizează și un alt palier de consum, cel necesar supraviețuirii fizice a familiei – coșul minim „de subzistență”. Acesta are o valoare de 1.842 de lei în mediul urban și de 1.600 de lei în mediul rural.

LIFESTYLE Cele 5 semne de avertizare pe care corpul tău le transmite atunci când ar trebui să reduci consumul de cafea

00:07

UTILE Cum scapi de „petele negre” de pe pereți care apar în urma problemelor de condens. La ce metodă poți apela

23:28

ICCV precizează că acesta este un coș minim necesar pentru consum, pe când Institutul Național de Statistică (INS) estimează un coș minim deja cheltuit, subliniind astfel diferența dintre cei doi indicatori. „Prin metoda normativă (ICCV), consumul este normat de specialiștii nutriționiști așa cum persoanele și familiile lor ar trebui să consume pentru a fi sănătoase în raport cu efortul fizic, psihic și intelectual desfășurat de salariați și de copii, în timp ce consumul mediu lunar (INS) reflectă ceea ce cheltuie populația, uneori fără a se respecta normele de nutriție și igienă”, precizează ICCV.

Definirea minimului de trai are, potrivit ICCV, două aspecte. Cel legat de obișnuițele de consum (alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, locuință, servicii), tradiție, obiceiuri, educație și formare profesională, dar și participarea individului și familiei sale în societate. „Toate aceste aspecte definesc minimul decent de trai corespunzător unui anumit grad de demnitate al individului și familiei sale. De la acest nivel de trai în jos putem vorbi de sărăcie pentru individ și familia sa”. Al doilea aspect este cel legat de supraviețuirea unei persoane, care este definit ca minim de subzistență, de aceea elementele de dezvoltare și afirmare socială a persoanei și familiei sale nu sunt prevăzute. „De la acest nivel în jos putem vorbi de sărăcia absolută”, notează autorii studiului.

„În viața de zi cu zi, o persoană are nevoie de adăpost, hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, medicamente, pentru a se menține într-o formă cât mai bună fizică și psihică. Însă nu trebuie neglijat și un alt aspect important acela, că o ființă umană este integrată în societate, iar pentru aceasta are nevoie de informații (presă, TV, lucrări de specialitate, etc.) în timpul rămas liber după acoperirea orelor cu activitatea profesională. Fiecare persoană sau familie are un consum legat direct, nu numai de sfera materialului, ci și de sfera spiritualului, deloc de neglijat. Desigur că acest consum este în strânsă legătură cu o serie de factori: venituri, profesie, locul de proveniență, tradiții, obiceiuri, nivel de pregătire, educație, starea de sănătate, etc, procesele social-economice și nivelul de dezvoltare economică atins de țara respectivă”, se mai arată în studiul citat.

Potrivit acestuia, coșul minim corespunzător unui nivel de trai decent cuprinde necesarul de resurse pentru consumul curent (alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte, locuință, servicii în cantități minime și la prețuri de achiziție a produselor și serviciilor de asemenea minime) la care se adaugă cheltuielile cu educația și formarea profesională ce favorizează afirmarea persoanei și statutul social (serviciile culturale, poștă, telecomunicații) care să permită dezvoltarea și participarea individului și familiei sale în societate.

În calculul minimului de trai decent „a fost prevăzut un cuantum de 10% din calculul final al coșului de consum, pentru un fond de siguranță și economie, în vederea acoperirii diverselor cheltuieli necesare în situații neprevăzute de bucurie (nuntă, botez) sau de necaz (boală, spitalizare, deces) ce apar în viețile oamenilor”, se mai arată în studiul citat.