Reacția directorului ANP la soluția Parchetului privind supraaglomerarea penitenciarelor: „Unitățile militare sunt degradate. E o soluție falsă”

„În perioada 1998-2015 ANP a preluat un număr de 12 foste unități militare din care opt au clădiri în componență, iar patru sunt doar terenuri. Aceste stații nu pot fi populate, nu au putut fi populate cu persoane private de libertate deoarece sunt în proporție de 70-80 la sută sunt degradate iar configurarea lor, așa cum au fost create, nu respectă cerințele minime de siguranță și securitate privind cazarea unor persoane. Este necesară expertizarea tehnică a acestor spații, pentru stabilirea clară a gradului de uzură, de rezistență și de stabilitate. Este necesară transformarea acestor spații, ceea ce presupune lucrări ample ample de construcții și instalații prin investiții și intervenții. Este o soluție falsă că mâine putem muta deținuții acolo. Necesită investiții care conform calculelor specialiștilor din sistemul penitenciar ar dura trei sau patru ani pentru a reuși să le aducem la standardul minim de cazare a deținuților. În plus, trebuie luat în calcul că pentru fiecare nou spațiu trebuie angajați lucrători de penitenciar. Pentru un penitenciar cât de mic avem nevoie de circa 300 de angajați. În 2016 au fost oferite de MApN alte zece imobile. S-au făcut evaluări vizuale de directorii de penitenciar în raza cărora se află. Acestea zece, ca și celelalte, nu pot fi folosite pentru cazare deținutilor, necesită investiții, reparații, unele necesită defrișări de arbori pe circa 80% din suprafață”, a declarat directorul ANP, Marius Vulpe.

Potrivit acestuia din urmă, 98 de deținuți și-au pierdut viața, în 2016, în spații de cazare ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, printre aceste cazuri fiind și 11 oameni care s-au sinucis.

ENERGIERomânia, dependentă de importurile de energie. Pragul de 3.000 MW, depășit din nou

12:47

BREAKING NEWSCălin Georgescu și Ionel Rusen au fost trimiși în judecată de DIICOT în dosarul înșelăciunii cu consecințe deosebit de grave

12:46

„În anul 2016 efectivul mediu de deținuți aflați în penitenciare a fost de 27.984, media, dar rulajul a fost în jur de 40.700. La acest efectiv au decedat în penitenciar 98 de oameni. Statistic vorbind, reprezintă 3,5 la mia de deținuți. Este de 3 ori mai mic față de populația generală a României, statisticile sunt de la Institutul de Statistică, raportat la anul 2015. 11,7 decese la mia de locuitori sunt în România. Cauzele deceselor au fost boli cronice, afecțiuni medicale și, în general, boli în faze terminale. 31 de astfel de cazuri au fost de cancer. (…)Decese prin suicid au fost 11 cazuri, adică 3,95% la 10.000 de deținuți, în 2016. A crescut cu un caz față de 2015″, a spus directorul ANP, vineri, în cadrul unei conferințe de presă organizată la sediul instituție.

ANP a anunțat joi, printr-un comunicat de presă că în prezent gradul de ocupare a închisorilor din România este de 145,16%,1.625 persoane fiind închise pentru pedepse de până în cinci ani.

Problemele sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea și condițiile de detenție au fost constatate pe parcursul mai multor ani de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o serie de hotărâri.

Pronunțarea, în luna iulie 2012, a unei hotărâri „semi-pilot”, în cauza Iacov Stanciu împotriva României, în care Curtea a reținut o problemă structurală în domeniu și a cerut României să întreprindă măsuri, nu a impus un termen pentru remedierea problemelor constatate.

În 2012 Iacov Stanciu, care fusese condamnat definitiv, în 2004, la 12 ani și șase luni de închisoare pentru omor, dar eliberat condiționat în 2011, a obținut despăgubiri de 20.000 de euro de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde a reclamat condițiile de igienă din detenție, inclusiv probleme stomatologice ce au dus la pierderea unor dinți.Iacov Stanciu, încarcerat din 2002, reclamase supraaglomerarea și mizeria din închisori, inclusiv timpul insuficient petrecut în afara celulelor și hrana necorespunzătoare.

El a susținut, în special, că în perioada în detenție a trebuit să împartă uneori patul cu un alt deținut din cauza aglomerației din închisori, iar în celule nu avea apă caldă, însă erau șobolani.

Precizările au fost făcute în contextul proiectului de ordonanță de urgență privind grațierea și după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a propus ca măsura pentru supraaglomerarea din penitenciare trecerea unor unități militare în administrarea Ministerului Justiției și transformarea lor în penitenciare.

„Ministerul Public avertizează asupra consecințelor adoptării proiectelor de ordonanță privind modificarea Codului penal, Codului de precedură penală și grațierea unor pedepse. Propune, ca soluție la problema supra-aglomerării penitenciarelor, transferul unor unități militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naționale (MApN) la Ministerul Justiției, în vederea amenajării ca locuri de detenție”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

Ordonanța privind grațierea prevede grațierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani și înjumătățirea pedepsei pentru deținuții care au 60 de ani, femei însărcinate și a celor care au copii de până în 5 ani în întreținere.