Țuțuianu: SRI a încheiat în 2009 un protocol cu Parchetul ICCJ, DNA face parte din această structură

Țuțuianu a precizat că SRI a încheiat în 4 februarie 2009 un protocol cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, structură din care face parte și DNA, protocol care a funcționat până anul trecut, când a intervenit decizia CCR care a scos SRI din dosarele penale. Totuși, Țuțuianu a vorbit și despre faptul că ordonanța 6/2016 prevee o colaborare pe bază de protocol între SRI, Ministerul Public și MAI, care reglementează accesul la serviciile tehnice, textul fiind destul de clar, spune șeful Comisiei de control a SRI: „nu pentru interceptari, ci pentru condițiile de acces. Toate structurile își reglează singure activitatea de înregistrare, problema e de acces la aceste sisteme”. 

„Au existat și există protocoale cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comerțui, Ministerul Sănătății. În urma analizei realizate la SRI, s-a constatat că unele documente de colaborare nu mai corespund realității juridice, iar altele și-au atins obiectivele. Directorul SRI a hotărât denunțarea tuturor protocoalelor din domeniul justiției care nu mai corespund criteriilor de necesitate”, a adăugat Țuțuianu, arătând că, după analiza dispusă de Hellvig la SRI, s-a constatat că „unele documente de cooperare nu mai corespund realităților juridice, nu se corelează cu modificările intervenite, iar altele și-au atins obiectivele”. 

Acesta a arătat că protocoalele au fost încheiate într-o „formă legală, firească și necesară, stabilind responsbilitățile fiecărei instituții” și a ținut să sublinieze că există chiar acte normative unde este prevăzută expres necesitatea stabilirii unor astfel de înțelegeri, mai ales că, spune șeful Comisiei de control a SRI, „un protocol nu poate fi încheiat pentru altceva decât pentru măsuri de punere în aplicare a legii”.

Șeful Comisiei de control a SRI a explicat această decizie și prin faptul că, din punctul de vedere al cadrului normativ, s-a constatat că legile în vigoare, adoptate la nivelul anilor 1990, nu mai sunt adaptate realităților actuale, astfel încât situațiile care pot apărea sunt acoperite doar parțial. În acest context, Țuțuianu a subliniat că e nevoie de un nou pachet legislativ care ar trebui să asigure coordonarea și colaborarea instituților, în acord cu prevederile constituționale, să asigure instrumentele legislative în domeniul comunicațiilor electronice și reglementarea unor sectoare sensibile precum combaterea terorismului. 

„Noul pachet legislativ în securitate națională ar presupune acte normative noi care să reglementeze sistemele de securitate, organizarea și funcționarea SRI, statutul cadrelor de informare, securitatea cibernetică a României. Sunt necesare modificarea și completarea legii 535/2004, legii de completare a ordonanței 111/2011, legea comunicațiilor electronice, legea privind organizarea și funcționarea CSAT. Am discutat pe marginea acestor acte normative pentru a ne lămuri care sunt necesitățile SRI pentru securitatea națională și ne interesează ca securitatea națională să nu vină în contradicție cu drepturile și libertățile cetățenilor. (…) Avem nevoie de acord politic, cu instituția prezidențială, cu CSAT, e nevoie de un pachet legislativ care sa coreleze toate aceste acete  normative, să le pună de acord”, a mai spus Adrian Țuțuianu.