Acest loc din România este unic în Europa. Mii de oameni stau în fiecare zi la coadă ca să viziteze palatul de sub pământ

Dornici să scape măcar pentru câteva ore de canicula de la suprafață, mii de oameni aleg să intre în subteran, la cea mai mare salină din Europa. Îmbrăcați ca de toamnă târzie, cu geci și încălțăminte care să le țină de cald, aproximativ 2.000 de oameni intră zilnic în mina Unirea din Slănic.

Nu trece nici măcar o singură zi în care la porțile minei din Slănic să nu fie aglomerație. În weekend peste 3000 de persoane coboară în „palatul de sare”.

Oamenii sunt atrași de beneficiile aerului, indicat pentru afecțiunile respiratorii, dar și de răcoare, în mina fiind o temperature constantă de 12 grade Celsius.

VIDEO Primele imagini cu Neli, soția lui Mircea Lucescu, după decesul legendarului antrenor

21:49

VIDEO NASA a făcut cea mai tare reclamă gratuită la un borcan de ciocolată Nutella. Misiunea Artemis II a trecut pe locul doi

21:48

„În acest palat de sare, deschis vizitării prin anii 1970, microclimatul este constant și de nereprodus la suprafață: temperatură de 12 grade Celsius, umiditate relativă a aerului de circa 60%, radioactivitate la limita de detenție, concentrație mare de aerosou naturali salini, lipsa alergenilor vegetali, raritatea germenilor condiționat-patogeni și lipsa celor patogeni”, arată reprezentanții Salinei Slănic.

Accesul în mina se face cu microbuze, prin tunele, iar distanța parcursă este de 3,3 kilometri, o cursă putând dura proximativ 15 minute. Odată ajunși în salină, turiștii pot sta pe șezlonguri, pot face sport, aici fiind terenuri de sport sau se pot plimba.

„Mina Unirea este un loc deosebit pentru a face mișcare, antrenamente sportive și agrement. Pe lângă terenul de sport și mesele de tenis și de biliard, există un spațiu pentru curse de karturi cu pedale. Pentru copii este amenajat un loc de joacă. Pentru cei interesați să se relaxeze în acest microclimat specific există o zonă de odihnă dotată cu șezlonguri, canapele, fotolii și mese”, mai precizează conducerea Salinei.

Turiștii vin din toate colțurile țării. Prin salină nu vezi pe nimeni în pantaloni scurți sau tricou deși înainte de a coborî în mină am lăsat la suprafață o temperatură de peste 30 de grade Celsius.

„Foarte gros m-am îmbrăcat că am înghețat. Trening, două perechi, bluze, malete, e frig. Dacă stai pe loc, e frig. Știam că e așa. Am mai fost. Pentru terapie am venit, pentru copii e cel mai bun aer”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, o turistă.

Mihaela Iacobescu spune că bine de mai mult timp la Salina Slănic, pentru că are copii astmatici, iar aerul din „palatul de sare” îi ajută.

„Din Galați sunt. Venim de 6 ani, pentru tratament pentru copii, sunt astmatici. Venim în fiecare vară. E ok. Se simte tratamentul. Le dădeam tot timpul tratamente cu antibiotice, cel puțin iarna răceau. Stăm 10 zile. În salină stăm două ore pe zi”, a declarat și Mihaela Iacobescu.

La rândul său, Mariana Avramescu a spus că de când vine în mină se simte mult mai bine.

„Mă odihnesc. Venim când putem, pentru astm. Am fost și acum un an și s-a cunoscut. Nu am mai folosit inhalatorul”, a spus Mariana Avramescu.

De la începutul lunii iulie și până acum au fost înregistrați 56 de mii de vizitatori. Un bilet, dus-întors, costă 20 de lei.

Salina Slănic își are originile de prin anul 1685, când spătarul Mihail Cantacuzino a realizat că în regiunea Slănic Prahova există un zăcământ de sare și astfel, vrând să deschidă o mină, a cumpărat moșia Slănic. Din documentul care consemnează tranzacția, mai reiese faptul că înainte de anul 1685 au existat vechi ocne de sare, de adâncimi mici, la 5 kilometri est de Slănic (Teișani), potrivit site-ului sallinei, statiunea-slanic.ro. Începând din 1943 s-a deschis Mina Unirea cu un număr de 15 camere. Exploatarea s-a făcut până în 1972, iar de atunci este destinată circuitului turistic și tratamentului medical sub supraveghere. Adâncimea maximă a minei este de 217 de metri, iar camerele sale în formă trapezoidală măsoară 55 de metri înălțime, suprafața totală a minei fiind de aproximativ 80.000 de metri pătrați.