Perioada de școlarizare a polițiștilor din România s-a redus semnificativ. Care este situația în alte țări / Există vreo legătură între durata școlii și calitatea forței de poliție?

Prin comparație, în statele nordice, unde serviciile de poliție sunt foarte eficiente, candidații petrec mult mai mult timp pe băncile școlii. De exemplu, în Norvegia și Finlanda viitorii polițiști urmează școli care durează trei ani. Numărul persoanelor ucise de forțele de poliție în aceste două țări este foarte redus: 4 în Norvegia din 2002 până în 2018 și 7 în Finlanda din 2000 până în 2018.

Și în Germania, țara în care ofițerii scot foarte rar pistolul din teacă, studiile durează aproape trei ani, iar programul de antrenament este foarte riguros. „În Germania, un pistol nu este sexy; nu este parte din masculinitatea unui polițist. Cunoștințele sunt cheia pentru dezamorsarea situațiilor tensionate”, a declarat Joachim Kersten, profesor la Universitatea Germană de Poliție din Muenster, citat de Christian Science Monitor.

FLASH NEWS George Simion cere din nou suspendarea lui Nicușor Dan

12:04

EXCLUSIV Cum a ajuns Tarom o vacă de muls pentru alte companii aeriene, precum „noul Blue Air”. De ce compania aeriană de stat a zburat toată vara cu o aeronavă închiriată de la Hello Jets, iar contractul e ținut „la secret”

12:00

În Islanda, polițiștii urmează o școală de doi ani. În această țară, poliția a ucis un singur om în toată istoria sa, potrivit Snopes.com.

Mergând mai departe, polițiștii britanici au deschis focul de doar 51 de ori între 2003 și 2013, potrivit Huffington Post.

În Statele Unite, lungimea programelor de pregătire diferă, dar media este, potrivit Bureau of Justice Statistics, de nouă luni. Aceasta este țara cu cele mai multe persoane ucise de forțele de ordine. Numărul exact nu este cunoscut, deoarece statul nu înregistrează oficial aceste incidente. O organizație, numită Fatal Encounters, estimează că între 2001 și 20018 au murit, din cauza poliției, aproape 24.000 de persoane în SUA.

În România, agenții de poliție urmau cursuri de doi ani, dar, din cauza lipsei de personal, acestea s-au redus la un an, iar apoi chiar mai mult, la 10 luni.

Timp de pregătire mai redus înseamnă mai multe victime?

Unii analiști susțin că acest lucru este adevărat, dar sunt și sociologi care afirmă că numărul mare de abuzuri comise de oamenii legi are în spate mai degrabă alți factori, precum calitatea candidaților sau banii investiți în pregătirea lor.

Potrivit profesorului de sociologie Paul Hirschfield, acești factori sunt: dotarea polițiștilor (în Finlanda și Islanda nu toți polițiștii au arme de foc), procentul cetățenilor care dețin arme de foc (polițiștii americani se întâlnesc mult mai des decât cei din alte țări cu persoane care au, la rândul lor, arme), instruirea descentralizată sau în care nu se investește suficient și rasismul (conștient sau inconșțient) în rândurile polițiștilor. 

Teoria lui Hirschfield pare să fie confirmată de o țară în care cursurile sunt de doar câteva luni și în care poliția nu a mai ucis pe nimeni de șapte ani. Este vorba de Japonia, unde un absolvent de facultate poate deveni polițist după doar șase luni de cursuri. Pentru absolvenții de liceu și colegiu sunt necesare zece luni de pregătire.

Potrivit profesorului Joachim Kersten, contează foarte mult și nivelul anterior de educație al candidatului la școala de poliție, dar și calitatea programului de pregătire, nu doar lungimea acestuia. Într-un land din Germania, pentru a fi combătut rasismul, elevii de la școlile de poliție trebuie să meargă la cursuri ținute în universități, unde învață, de exemplu, despre obiceiurile și cultura musulmanilor.

În concluzie, nu se poate pune automat semnul egal între durata școlii și calitatea unei forțe de poliție, fiind mai mulți factori care trebuie luați în considerare. Educația pare, însă, să fie cel mai important factor. Țările cu un sistem performant de educație au și forțe de poliție foarte eficiente.