Dan Dungaciu explică miza alegerilor europene din 2027: „Franța poate zgudui până la dispariție puterea de la Bruxelles”

Dan Dungaciu analizează importanța viitoarelor alegeri din statele europene. Acesta crede că alegerile prezidențiale din Franța pot schimba fața Uniunii Europene. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Vezi galeria foto
5 poze

„Nimeni din estul Europei nu are forță să zguduie până la dispariție, ca să zic așa, puterea de la Bruxelles. Dar Franța poate să facă asta”

Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu spune că „lungul an 2027” a început, de fapt, în 2026 prin alegerile regionale din Germania. Acesta subliniază că urmează o serie de alegeri foarte importante în Europa, culminând cu alegerile prezidențiale din Franța.

„Lungul an 2027, începe practic cu alegerile regionale din Germania, care vor continua și în 2027, dar au început în 2026 și au tras un semnal de alarmă. Apoi Spania, unde Partidul Vox va ajunge la guvernare, cel mai probabil. Avem alegeri în Franța care vor fi cruciale. Pentru că dacă cineva poate să provoace, ca să zic așa, sistemul de putere de la Bruxelles, cum a fost Viktor Orban, nu înseamnă că pot să îl schimbe. Nimeni din estul Europei nu are forță să zguduie până la dispariție, ca să zic așa, puterea de la Bruxelles. Dar o țară ca Franța poate să facă asta.”, explică sociologul. 

FLASH NEWSLocalnicii din comuna Rășinari decid asupra unei exploatări miniere printr-un referendum

11:56

RELIGIECe este strict interzis să faci pe 8 noiembrie, de Sfinții Mihail și Gavriil. Păcatul mare care atrage ghinionul în casă

11:36

Ce impact au alegerile din Polonia?

Dungaciu punctează situația Poloniei în raport cu Consiliul European și spune că reprezentativitatea stă în mâna premierului polonez. Acesta crede că dacă polonezii vor avea un premier conservator și francezii un președinte ca Le Pen, liderii de la Bruxelles vor avea dificultăți.

„În Polonia nu se duce președinte la Consiliul European, se duce premierul. Deci un premier de tip Nawrocki, care se duce cu susținerea președintelui și cu stânga Parlamentului la Consiliul European, va putea să fie oprit mai greu decât a fost Viktor Orban, pentru că pe polonezi nu poți să îi acuzi sau nu poți să le pui ștampilele care au fost aplicate lui Orban. Dar gândiți-vă cum ar fi Polonia și Franța, luate la un loc, să își trimită în Consiliul European oameni care gândesc altfel decât Bruxelles-ul de astăzi…”, afirmă prim-vicepreședintele AUR. 

Liderii de la Bruxelles simt că le este invadată „cetatea de neatins”

Sociologul spune că este un joc de putere în desfășurare în toată Europa. El susține că sistemul are puterea, dar cantitatea stă în spatele conservatorilor. Pe această tensiune, adaugă acesta, liderii de la Bruxelles simt că li se „invadează cetatea de neatins” și vor face orice pentru a se apăra.

„Este un joc de putere desfășurat, ca să zic așa, în condiții inegale. Establishmentul are puterea, dar cei care au cantitatea, ca să spun așa, sunt Opoziția. Evident că este o tensiune. Ei, pe această tensiune, această discrepanță, se joacă jocul politic. Și ei simt că puterea se pierde și ei simt că suveraniștii, nu-i așa, barbarii, sunt la porți și ar putea să invadeze cetatea de neatins a Bruxelles-ului. Și pentru asta își pregătesc toate instrumentele.”, afirmă profesorul. 

„Cel care vorbește doar în numele europenilor, vorbește pentru 3% dintre cetățenii sau locuitorii acestui continent”

Prim-vicepreședintele AUR dă drept exemplu un recent sondaj despre „asumările identitare ale europenilor”. În acel sondaj, spune politicianul, doar 3% au fost cei care se consideră „doar europeni”, în timp ce 7% spun că sunt întâi europeni și mai apoi naționali.

„Au reluat întrebarea legată de asumările identitare ale europenilor. Au dat publicității răspunsul la întrebarea cum se autoidentifică europenii. În Europa, în martie-aprilie 2026, erau 3% care se identificau „numai europeni”. „Europeni și naționali”, undeva pe la 7%. Restul, identificare masivă, „numai național” și „național și european”. Altfel spus, cel care vorbește doar în numele europenilor, vorbește pentru 3% dintre cetățenii sau locuitorii acestui continent.”, precizează Dungaciu. 

Calendarul alegerilor din 2027

Anul 2027 se anunță important pentru configurația politică a Europei. Mai multe state membre ale Uniunii Europene vor organiza alegeri parlamentare sau prezidențiale. În Franța, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pentru 18 aprilie 2027, iar al doilea tur pentru 2 mai 2027. Italia va organiza alegeri parlamentare până la finalul anului 2027, actuala legislatură urmând să se încheie în septembrie. În Polonia, alegerile parlamentare sunt așteptate în toamna anului 2027, însă data exactă nu a fost stabilită.

Germania va avea cinci alegeri regionale: în Saarland și Schleswig-Holstein, pe 18 aprilie 2027. În Renania de Nord-Westfalia, pe 25 aprilie, în Bremen, pe 30 mai, și în Saxonia Inferioară, pe 26 septembrie. În Spania sunt programate alegeri locale pe mai 2027, în timp ce alegerile parlamentare anticipate sunt prevăzute pentru 29 noiembrie 2026, nu pentru 2027.