„Și la noi, toată lumea vegetală a fost zguduită din temelii”, Costel Vînătoru despre accidentul de la Cernobîl. „Nu avem date sistematice”, răspunde Valeriu Tabără

Ca exemplu, el a vorbit inclusiv despre analizele efectuate pe ciupercile din pădurile din Bavaria și care arată că și acum acestea au o concentrație mare de radioactivitate mult peste normal, după evenimentul din 26 aprilie 1986.

„Spun cu toată sinceritatea și cu crezul meu personal de preot și de cercetător că fiecare zi care trece și noi nu facem această bancă de gene și celelalte bănci de gene, înregistrăm pierderi majore (…). Aceste resurse genetice sunt expuse la mari pericole. Ne gândim la neglijența omului, la schimbările climatice care apasă puternic pe aceste resurse genetice și creează fenomenul de drift genetic, de eroziune genetică, de mutații genetice. Industria chimică agresează la fel aceste resurse genetice. (…) Trebuie să punem la90dăpost aceste resurse genetice, nepoluate, să le avem păstrate pentru urmașii noștri, pentru sute de ani, și, sigur, după aceea, să ne jucăm cu această genetică modernă”, a afirmat cercetătorul științific gr. I, Costel Vînătoru. „Nu în ultimul rând accidentele nucleare. Nu vorbesc prostii. S-au făcut studii și, probabil ați văzut în presă, analize pe ciupercile din pădurile din Bavaria arată că și acum au o concentrație mare de radioactivitate mult peste normal, după accidentul de la Cernobîl. Să știți că, și la noi, toată lumea vegetală a fost zguduită din temelii”.

În replică la cele spuse de cercetător, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Valeriu Tabără, a precizat că nu există date sistematice în sistemul de cercetare agricolă și horticolă din România care să ateste mutațiile despre care făcea vorbire Costel Vînătoru și care ar fi afectat „lumea vegetală” din România după accidentul de la Cernobîl.

VIDEO Un baraj plutitor a apărut pe canalul Musura, lângă Sulina, în zona frontierei cu Ucraina

14:40

INFRASTRUCTURĂ În toiul caniculei, a fost montat primul culoar climatic inteligent la Piatra Neamț. La ce folosește și cum arată

14:32

Cu toate acestea, în anii 90, Tabără a sesizat, separat, o necroză la frunzele de nuc din zona de sud-vest a țării, în perioada când NATO efectua bombardamente asupra Serbiei. Fostul stat iugoslav afirmă că Alianța Nord-Atlantică ar fi folosit atunci încărcături cu uraniu sărăcit.

Pierderi economice majore

În cadrul discuțiilor din Comisia de Agricultură, Vînătoru a vorbit și de lipsa unei bănci de gene performantă, care face ca România să importe anual material semincer legumicol în valoare de aproximativ 35 de milioane de euro.

Fostul șef al Băncii de Gene din Buzău consideră că țara noastră s-a transformat în ultimii ani într-un adevărat „poligon de testare  a soiurilor, a hibrizilor, a tehnologiilor” din sectorul agricol.

„România importă în fiecare primăvară, numai pentru semințele din spații protejate, 25-35 milioane de euro pleacă din țară la firmele străine, ca să aducem semințele pentru sere și solarii; avem foarte puține spații protejate în România. Iată, pleacă sume mari din țară pentru că importăm genetică. Mergem cu mașina și vedem pe marginea drumului plăcuțe ale firmelor din afară care își etalează genetica la noi în țară și nu vedem plăcuțe cu firme românești. România s-a transformat într-un poligon de testare a soiurilor, a hibrizilor, a tehnologiilor, tot ceea ce aducem din afară și cred că putem să facem și noi, cercetarea românească, ceva, avem aceste resurse genetice care sunt valoroase și trebuie protejate intelectual. Trebuie să arătăm lumii științifice internaționale că aceste resurse sunt ale noastre și nu o putem face decât printr-o bancă acreditată internațional. Și, sigur, gentipurile păstrate acolo trebuie să fie bine descrise după norme internaționale, amprentate genetic”, a conchis acesta.

La data de 26 aprilie 2019 s-au împlinit 33 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Explozia reactorului nr. 4 al centralei atomice a dus la eliberarea unei cantități uriașe de izotopi radioactivi în atmosferă.

Potrivit newswire.net, citând afirmațiile din 2017 ale avocatului Srdjan Aleksici, în atacurile cu bombă ale NATO asupra Serbiei, din 1999, s-ar fi folosit între 10 și 15 tone de uraniu sărăcit, ceea ce ar fi provocat un dezastru ecologic major.