Prima pagină » Opinii » Alina Bârgăoanu: ”Precum bancnotele false, #fakenews creează hiperinflație și neîncredere” (OPINIE)

Alina Bârgăoanu: ”Precum bancnotele false, #fakenews creează hiperinflație și neîncredere” (OPINIE)

Alina Bârgăoanu: ”Precum bancnotele false, #fakenews creează hiperinflație și neîncredere” (OPINIE)

„Opiniile contrafăcute sunt precum bancnotele false: aruncate pe piaţă mai întâi de ticăloşi, sunt apoi utilizate de oamenii oneşti care perpetuează falsul fără să fie conștienți de ceea ce fac”, afirma în cu totul altă epocă istorică Joseph de Maistre (1753 – 1821). Afirmația are caracter vizionar, perfect aplicabilă dezinformării de nouă generație, dezinformării automatizate. amplificate și multiplicate de tehnologie.

„Trebuie mobilizați naivii și credulii”  

Pentru că este vară, vă rog să îmi permiteți să îmi iau referințele nu numai din cărți și articole academice, ci și din filme de pe Netflix. Recent, am vizionat filmul polonez „The Hater”, o radiografie a noilor spații publice: polarizate, dominate de atotputernicele platforme digitale, vulnerabile la infuzii de ură, neîncredere, confuzie, îndoială; infuzii mici, dar constant și meșteșugit picurate.

Într-o paranteză, remarc performanța polonezilor – un stat de mărime medie aflat într-o zonă turbulentă din punct de vedere geopolitic – de a avea proiecte reușite de soft power, proiecte care este posibil să îi țină la adăpost tocmai de turbulențe regionale din ce în ce mai probabile. Revenind la film, există o secvență în care protagonista sintetizează rețeta contemporană a dezinformării, a demersurilor de creare a haosului informational și emoțional. „Trebuie mobilizați naivii și credulii. Mai întâi, spui ceva scandalos; dar nu prea scandalos, ca să nu fie clar dacă e adevărat sau nu; ceva simplu, oricum; apoi te joci cu emoțiile. Trebuie să fie ceva puternic și inflamat, dar în cadrul limitelor [impuse de Facebook], ca să nu fii prins de Zuckerberg (adică postarea/ contul să nu ajungă să fie raportate și interzise de pe platformă).

Simplu, nu?

Rețeta, este, evident, mai complicată. Implică resurse de cunoaștere (cunoașterea psihologiei sociale a comunității vizate, a sensibilităților publice, a temelor controversate și cu potențial de polarizare la nivelul unei societăți, a); resurse tehnologice (fabrici de like-uri și de clickbait-uri, troli și rețele de troli, soft-uri de generare artificială a engagement-ului, pentru a da impresia de popularitate și pentru a transmite false semnale algoritmilor), resurse financiare. Este nevoie de o convergență între mânuirea noilor tehnologii, crearea și exploatarea unor stări de spirit, mobilizarea – frecvent, tot prin apelul la tehnologie – a credințelor anterioare.  Când se realizează această convergență (adică atunci când se toarnă gaz pe focul care trebuie utilizând ultimul model de aprinzător), dezinformarea se răspândește ca un foc mistuitor.

Treptele de combustie ale dezinformării

Dincolo de resurse psihologice, tehnologice și financiare, maeștrii contemporani ai dezinformării sunt, în fapt, maeștri ai îndoielii, ai controversei, ai dezbinării. După cum o arată cazuri bine documentate din spații publice mult mai consolidate (SUA, Marea Britanie, Spania, Italia), există câteva trepte de combustie ale dezinformării. Afirmațiile scandaloase, semi-adevărate, semi-false, simple, dar suficient de răscolitoare și de mobilizatoare (despre care se vorbea în „The Hater”) sunt îndreptate mai întâi împotriva liderilor dintr-un anumit partid politic, apoi împotriva tuturor liderilor („aceeași mizerie”, „gunoaie nocive – se incinerează prin vot” – dintr-o postare reală), apoi împotriva sistemului politic și a instituțiilor.

Fakenews-urile scandaloase, nici prea false, nici prea adevărate, nici prea-prea, nici foarte-foarte („ca să nu ne prindă Zuckerberg”, deși, în spațiul public românesc, acesta nu este un risc tocmai mare) sunt echivalentul bancnotelor contrafăcute care ar penetra sistemul financiar. Creează inflație, hiperinflație de informații și de opinii (pentru orice fapt și pentru orice opinie, există faptul opus și opinia opusă); destabilizează sistemul în ansamblu; subminează încrederea; periclitează schimbul și reduce valoarea bunurilor supuse schimbului. Cu alte cuvinte, consecințele fake news-urilor, ale dezinformării organic legate de explozia trepidantă a mediului online se fac simțite în mediul offline: neîncredere, suspiciune, confuzie, paralizie politică, blocarea deciziei, incapacitate de articulare a acțiunii comune în jurul unui set de interese și idealuri împărtășite; amplificarea rupturii între guvernanți și guvernați și, mai ales, a rupturii dintre diferitele categorii socio-economice ale societății. Manifestări exacerbate, lucru de așteptat, de altfel, în perioada de pandemie, adică într-o perioadă de stres informațional și emoțional maxim.

Fakenews-urile otrăvesc toată fântâna, nu doar o jumătate a acesteia

Tema dezinformării, inclusiv sau mai ales a dezinformării produse de actori statali ostili, a apărut adesea în spațiul public în perioada pandemiei. Una dintre apărările actualei echipe aflate la guvernare a avut în vedere tocmai această temă: „laboratoarele din Est”. Așa cum am mai afirmat, în situația actuală, în care mesajele oficiale par să se lovească de un adevărat zid din partea opiniei publice, iar starea de spirit pare să fie una dominată de confuzie și de neîncredere, s-a ajuns printr-un cumul de factori: „lipsa de coerență și de unitate a mesajelor oficiale; comorbiditățile spațiului public, dominarea acestuia de câteva meta-narațiuni toxice sau potrivnice gestionării unei probleme serioase precum pandemia; ethos-ul anti-instituțional, anti-regulă, anti-autorități, anti-autoritate; caracterul mozaicat, uneori greu inteligibil al reglementărilor; nivelul scăzut de alfabetizare comunicațională, adecvată noului ecosistem de comunicare digitalizat, algoritmizat platformizat; și desigur, dezinformarea”.

Oprindu-mă la ultimul factor identificat, vă invit să reflectăm, împreună, la câteva întrebări. Dacă este adevărat că există o combustie în trepte a dezinformării, de la politicianii x și y la politicieni în general, la clasă politică, sistem politic, instituții, când și cum s-a pus în mișcare acest mecanism? Și când se va opri el? O altă echipă guvernamentală ar putea invoca, în mod credibil, aceeași sursă, a laboratoarelor, în probleme de comunicare și de încredere publică? Cine ar trebui să conștientizeze faptul că fake news-urile, adică manifestările dezinformării de nouă generație, otrăvesc fântâna din care bem cu toții apă, nu doar o improbabilă jumătate a acesteia, jumătatea din care ar bea doar adversarii politici și susținătorii lor?

Editorial semnat de profesor universitar doctor Alina BÂRGĂOANU

Comentarii 0

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Recomandarea video

Mediafax
Rusia se ține de cuvânt și atacă masiv Ucraina după lovitura asupra Podului Crimeei
Digi24
Rusia amenință România după refuzul vizelor pentru Europenele de taekwondo. Ambasadorul român, convocat la Moscova
Cancan.ro
Ce s-a întâmplat în dimineața în care Teodora a fost lovită mortal pe Mihai Bravu. Noi detalii ULUITOARE!
Prosport.ro
„E o nebunie”. Marta Kostyuk, numărul 10 WTA, s-a pozat goală complet şi a postat imaginea pe Instagram
Adevarul
Avertismentul unui fost comandant NATO: Orgoliile de la București și Sofia blochează proiecte vitale pentru securitatea regiunii Mării Negre
Mediafax
Vape-uri cu arome de fructe, vândute cu 7 lei. Alexandru Rogobete vrea să verifice ce conțin
Click
Mihaela Bilic a dezvăluit ce sendviș a mâncat zilnic timp de șase luni. Alimentul care a ajutat-o să scape de problemele digestive
Digi24
Donald Trump, mesaj controversat pentru Europa după întâlnirea cu Putin și Xi: Ucraina ar trebui să nu mai primească ajutor financiar
Cancan.ro
Monica Gabor, de NERECUNOSCUT la 39 de ani. Unde s-a angajat fosta soție a lui Irinel Columbeanu
Ce se întâmplă doctore
Cine este Elena Văncică, soția lui Adrian Văncică din „Las Fierbinți”. Cu ce se ocupă și de ce actorul își ține familia departe de public
Ciao.ro
Marius Damian de la Asia Express se topește pe picioare. De ce a slăbit atât de mult
Promotor.ro
Mașina Zilei: Nissan Qashqai din 2013, un SUV diesel de familie, cu interior din piele, la 6.990 de euro
Descopera.ro
Un sistem stelar este atât de neobișnuit încât...
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ: – M-am combinat cu fata de la Meteo
Descopera.ro
Oamenii de știință au descoperit limbajul ascuns al psihopaților și nu este cum se așteptau
Mediafax Italia
30 de grade în noiembrie! Orașul unde toamna întârzie...
Mediafax Spania
Avocat: „Dacă aveți copii mici, Fiscul vă poate restitui până la 8.800 de euro”