Când ar putea atinge România maximul de cazuri COVID-19? Răspunsul epidemiologilor

O analiză epidemiologică internațională estimează că România va atinge la sfârșitul lunii noiembrie un maxim de cazuri COVID-19. 

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava, Alexandru Calancea, a estimat că, în perioada următoare, se va înregistra o creştere importantă a cazurilor de COVID-19 în spitalele din Suceava şi Rădăuţi, unde există deja un număr de 300 paturi dedicate bolnavilor infectaţi cu noul coronavirus, potrivit unui comunicat citat de Agerpres.ro.

Când ar putea atinge România maximul de cazuri COVID-19

Potrivit Prefecturii Suceava, analizele epidemiologice internaţionale estimează pentru România un maxim de cazuri COVID-19, la sfârşitul lunii noiembrie, când se aşteaptă o triplare a necesarului de paturi.

STATISTICĂ România a înregistrat peste 20 de milioane de pasageri transportați pe calea aerului în primele nouă luni ale anului

23:02

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

În acel moment este posibil să fie necesară o capacitate de cazare de aproximativ 900 de locuri, ambele spitale fiind depăşite. Printr-o decizie a DSP Suceava de a dedica 10% din fiecare unitate sanitară pentru patologia COVID, se obţine un număr suplimentar de 260 paturi, aspect ce a fost discutat cu managerii tuturor unităţilor medicale din judeţ în şedinţe ale CJSU anterioare”, a explicat, marţi, Prefectura Suceava.

Potrivit reprezentanţilor SJU Suceava, obţinerea unei capacităţi suficiente de cazare şi tratare a cazurilor COVID presupune dedicarea unui număr mult mai mare de paturi în unele unităţi sanitare, dar trebuie menţinută şi o capacitate de tratare a patologiei non-COVID la nivelul judeţului în SJU, cea mai performantă şi cu o capacitate de cazare de 1.200 locuri, în condiţiile în care aici se gestionează majoritatea patologiei acute medicale şi chirurgicale din judeţ, respectiv 75% din patologia traumatică.

Potrivit lui Calancea, la nivelul judeţului există capacitatea de a gestiona patologii atât COVID, cât şi non-COVID, dacă se urmăreşte aplicarea a două principii, respectiv utilizarea personalului medical cât mai adecvat tratării patologiei COVID, începând cu implicarea mai întâi a medicilor de boli infecţioase, apoi a medicilor din celelalte specialităţi medicale compatibile (pneumologia, medicina internă, nefrologia, gastroenterologia, neurologia, cardiologia, diabetologia) şi implicarea mai întâi a unităţilor sanitare mai puţin dotate cu aparatură sau personal pentru gestionarea urgenţelor chirurgicale şi obstetricale şi la final a celor mai performante unităţi.

Coronavirusul e mai periculos de cinci ori decât virusul gripal

Noul coronavirus SARS-CoV-2 rămâne activ pe piele timp de nouă ore, au constatat cercetători japonezi care confirmă necesitatea spălării mâinilor pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19,

Prin comparaţie, agentul patogen care provoacă gripa supravieţuieşte circa 1,8 ore, se arată în studiul publicat luna aceasta de revista Clinical Infectious Diseases.

„Supravieţuirea timp de 9 ore a SARS-CoV-2 (care provoacă boala COVID-19) pe pielea umană poate creşte riscul de transmitere prin contact, comparativ cu virusul gripei A (H1N1), accelerând astfel pandemia”‘, relevă studiul.

Cercetătorii japonezi au testat eşantioane de piele prelevate la autopsie de la persoane decedate, aproximativ la o zi după moarte.