Studiu: Bacteriile intestinale ar putea influența severitatea bolii COVID-19

Un nou studiu sugerează că bacteriile intestinale în cazul unui pacient bolnav coronavirus pot influența durata și severitatea infecției și răspunsul imun la virus.

Cercetătorii au descoperit că pacienții bolnavi de COVID-19 aveau mai puține bacterii intestinale despre care se știe că modifică răspunsul imun al unei persoane și că această „epuizare” a bacterilor pare să persiste până la 30 de zile după dispariția virusului, notează Independent.

Bacteriile intestinale – sau microbiomul intestinal – ajută la digerarea alimentelor. Dar cercetările arată din ce în ce mai mult că bacteriile intestinale ne afectează și sănătatea.

INCIDENT Alertă pe cerul Moscovei: Aeronava lui Vladimir Putin n-a putut ateriza după ce capitala rusă a fost vizată de un atac masiv cu drone ucrainene

19:25

După ce și-au plasat membri de partid în funcții bănoase, iar pile, cumnate, prieteni au umplut ministerele și CA-urile de sinecuriști, după ce inclusiv Dominic Fritz s-a angajat la partid pe salariu de primar, acum USR anunță că a descoperit transparența și onestitatea și face concurs pentru angajarea unui asistent personal

19:08

Bacterrile intestinale ar putea fi vinovate de agravarea bolii COVID-19

O echipă de cercetători de la Universitatea Chineză din Hong Kong a examinat dacă varietatea și cantitatea microbiomului au jucat un rol în infecțiile COVID-19. Cercetătorii au analizat sângele, scaunul și dosarele medicale a 100 de pacienți COVID-19. De asemenea, au prelevat probe de la 78 de persoane care nu aveau boala.

Studiul, publicat în revista Gut, a constatat faptl că, în cazul pacienților COVID-19, compoziția microbiomului intestinal s-a modificat, comparativ cu cei care nu au avut infecția. Aceștia cred faptul că microbiomul intestinal ar putea fi implicat în „amploarea severității COVID-19 posibil prin modularea răspunsurilor imune ale gazdei”.

Între timp, analiza probelor de sânge a arătat că dezechilibrul intestinal găsit la pacienții COVID-19 a fost asociat și cu creșterea nivelului sanguin al unora dintre moleculele care mediază inflamația.

„Este posibil ca aceste modificări să poată contribui la simptomele așa-numitului COVID lung”

Cercetătorii au declarat că scest lucru sugerează că microbiomul intestinal ar putea influența răspunsul sistemului imunitar la infecția cu noul COVID-19 și ar putea afecta gravitatea și rezultatul bolii.

„Cunoașterea noastră asupra microbilor intestinali a explodat în ultimii ani. Variațiile au fost asociate cu boli atât de diverse precum astmul, scleroza multiplă și cancerul. Așadar, probabil că nu este atât de surprinzător faptul că severitatea COVID-19 se corelează și cu compoziția microbiomului unei persoane. Dar detaliile de aici sunt importante. O constatare deosebit de izbitoare a fost – caracteristicile distincte ale microbilor intestinali ai unei persoane au persistat după eliminarea virusului. Este posibil ca aceste modificări să poată contribui la simptomele așa-numitului COVID lung. În acest moment această idee este încă speculativă, dar necesită investigații suplimentare. În general, această nouă cercetare nu duce încă la un mesaj clar referitor la sănătatea publică în ceea ce privește tratamentele sau terapiile, dar pregătește scena pentru un domeniu extrem de important al noii științe”, a declarat despre studiu Daniel Davis, profesor de imunologie la Universitatea din Manchester.

„Sunt necesare studii suplimentare”

„Acesta este un studiu interesant, dar rămân multe semne de întrebare importante. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă aceste modificări ale microbiomului intestinal afectează în mod direct severitatea COVID-19 la pacienți sau dacă acestea sunt pur și simplu o consecință a efectelor infecției asupra intestinului și a sistemului imunitar. De asemenea, nu se știe dacă aceste diferențe au fost prezente la pacienții COVID-19 înainte de a contracta infecția și dacă se observă modificări similare la pacienții din alte regiuni geografice”, a declarat profesorul Neil Mabbott, președinte secției de imunopatologie la Roslin Institute și Royal School of Veterinary Studies de la Universitatea din Edinburgh.