Teodor Țigan, directorul ROMSILVA: ”Altădată, meseria de silvicultor era una respectată, iar acum, datorită campaniei furibunde de denigrare, a devenit o profesie neatractivă”

În anul 2021, în România se vor regenera 12670 hectare, dintre care 8037 vor fi regenerări naturale, iar şi 4633 regenerări artificiale. Vor fi completări în plantaţii pe 1973 hectare, spune Robert Țigan, directorul Romsilva, şi se vor reface 490 hectare plantaţii calamitate în anii anteriori.

Totodată, având în vedere că a început campania de împădurire, se vor planta – în cele două campanii de împădurire – și 32 milioane de puieţi.

Pentru împăduriri sunt alocaţi 200 milioane lei, iar ROMSILVA plantează toate suprafeţele neregenerate, în termen de 2 ani, conform Codului Silvic.

VIDEO Incendiile de vegetație fac ravagii în Spania. Peste 28.000 de hectare au ars, iar sute de oameni au fost evacuați

16:44

ULTIMA ORĂ Rupere de nori pe Valea Prahovei. Bușteniul, paralizat de viituri. Mai multe mașini au fost luate de ape. DN1 este blocat

16:39

”În campania de primăvară se vor planta șapte de perdele de protecţie A2, ultimele expropiate conform legilor în vigoare. Pentru realizarea sistemului național al perdelelor forestiere de protecție ROMSILVA are calitatea de expropriator, în numele statului român, al terenurilor pe care se înființează perdele forestiere pentru protecția autostrăzilor și a drumurilor naționale. Până în prezent există proiecte tehnice pentru 34 obiective. Suprafața totală pe care urmează să fie înființate aceste perdele este de 650 de hectare”, declară directorul ROMSILVA, potrivit universul.net.

ROMSILVA a încheiat contracte de prestări de servicii de cadastru pentru 31 obiective cu suprafața totală de aproape 600 de hectare și contracte de servicii de evaluare a terenurilor ce fac obiectul exproprierii și de stabilire a despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor acestora pentru 32 obiective cu suprafața totală de peste 500 de hectare. De asemenea, au fost încheiate contracte de prestări de servicii de consultanță juridică pentru 27 obiective, cu suprafața totală de peste 500 de hectare. Pentru diferența de obiective procedurile de achiziție sunt în derulare, la nivelul direcțiilor silvice.

Teodor Țigan: ”Recoltarea masei lemnoase din pădurile proprietate publică a statului se face cu respectarea strictă a prevederilor amenajamentelor silvice”

Directorul ROMSILVA mai precizează că, în vederea consemnării sumelor aferente despăgubirilor pentru proprietarii expropriați, a fost perfectată o convenție cu o bancă care a deschis conturile necesare operațiunilor.

”Durata de realizare a exproprierii terenurilor necesare înființării perdelelor forestiere de protecție este influențată, în principal, de lipsa informațiilor legate de proprietarii sau deținătorii legali ai proprietăților funciare, de existența la nivelul localităților a unor proiecte de dezvoltare urbanistică care vor fi afectate de realizarea perdelelor, dar și de opoziția autorităților locale față de realizarea acestor proiecte.

Recoltarea masei lemnoase din pădurile proprietate publică a statului administrate de către ROMSILVA se face cu respectarea strictă a prevederilor amenajamentelor silvice. Volumul stabilit pentru recoltare ține cont de necesitatea asigurării condițiilor pentru asigurarea sustenabilității administrării acestor păduri; astfel acesta este mai mic decât volumul acumulat de păduri prin creșterea acestora și este programat în așa fel încât să asigure continuitatea unor recolte aproximativ egale pentru perioade îndelungate, respectiv pentru următorii  de ani”, spune Teodor Țigan.

Posibilitatea anuală a pădurilor proprietate publică a statului este de 11,5 milioane metri cubi. Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA îşi propune să recolteze anual 9,5 milioane metri cubi.

”Pentru terenurile proprietate publică a statului administrate de Romsilva nu putem vorbi despre defrișări ilegale”

Conform informațiilor furnizate de directorul ROMSILVA, importul de rășinoase a crescut cu 50% în 2020, față de 2019 și a ajuns ajung la aproape 1,5 milioane de metri cubi. Importul din țări UE a crescut cu 25%, de exemplu.

În această perioadă, cele mai mari creșteri ale importurile au fost cele din Germania și Cehia, care s-au dublat, față de 2019. Cea mai mare creștere la importuri, însă, a fost la lemn dintr-o țară europeană, dar nu din UE, Belarus. Importurile din Belarus au crescut de cinci ori.

”Pentru terenurile proprietate publică a statului administrate de Romsilva nu putem vorbi despre defrișări ilegale. Defrișările reprezintă îndepărtarea vegetației de pe terenuri pentru care este aprobată schimbarea destinației acestora în vederea realizării unor obiective reglementate de Codul Silvic. Dacă discutăm de tăierile ilegale trebuie spus că acestea sunt generate în principal de situația economică generală a populației, cu precădere  în cazul comunităților cu mijloace precare de subzistență situate în zonele rurale.  Fenomenul tăierilor ilegale cunoaște o evoluție continuă în ceea ce privește amploarea acestor însă este departe de percepția subiectivă a societății civile. Astfel volumul materialului lemnos tăiat prin fapte ilicite a crescut în perioada ce a urmat declanșării procesului de restituire a proprietăților forestiere, concomitent cu mărimea suprafeței pădurilor ce au fost retrocedate în baza legilor succesive ce au reglementat acest process”, mai spune directorul ROMSILVA, potrivit sursei citate.

Operaționalizarea aplicației informatice SUMAL 2.0

Operaționalizarea aplicației informatice SUMAL 2.0 aduce unele schimbări în urmărirea sistemului de trasabilitate a materialului lemnos. Sunt noutăți față de vechea aplicație în ceea ce privește urmărirea fluxurilor de informații care au relevanță în procesul de recoltare a masei lemnoase.

În ceea ce privește fondul forestier, aplicația integrează informațiile din amenajamentul silvic referitoare la reglementarea exploatărilor de lemn cu informațiile ce țin efectiv de stabilirea volumelor efectiv recoltate, proveniența acestora și operatorii economici implicați în acest proces de la păduri până la depozitele finale, explică directorul ROMSILVA.

”Având în vedere aspectele de noutate, precum și faptul că volumul de informații pe care le utilizează aplicația este foarte mare în funcționarea acesteia apar o serie de disfuncționalități. Acestea țin de numărul foarte mare de utilizatori existenți în sistem, de condițiile tehnice de funcționare a rețelelor de comunicații bazate pe telefonia mobilă și cele de poziționare geografică, precum și de o serie de erori la operarea datelor de către o parte dintre utilizatori. ROMSILVA a reacționat promt la lansarea acestei aplicații și s-a implicat în acțiunile de instruire a utilizatorilor din rândul personalului silvic. Au fost prezentate pe larg noile funcționalitați ale aplicației, precum și fluxurile de date și procedurile de lucru pe care exploatarea acesteia le presupune în situațiile concrete de lucru în teren”, mai declară Teodor Țigan.

Au fost luate totodată măsurile ca, în limita fondurilor existente, să se asigure dotarea personalului silvic de teren care utilizează aplicația cu dispozitivele mobile necesare. După operaționalizarea aplicației, personalul silvic a populat baza de date cu informațiile necesare funcționării acesteia și a testat funcționalitățile semnalând operativ problemele apărute în aplicarea ei.

”Odată cu implementarea SUMAL 2.0 va dispărea din piaţă materialul lemnos cu provenianţă ilicită”

Noua aplicație presupune un volum mult mai mare de muncă în teren, dar aceasta prezintă avantaje în ceea ce privește partea birocratică a activităților și procedurilor de birou, aducînd unele simplificări și optimizări din acest punct de vedere.

Ca orice element de noutate într-o activitate, mai ales într-un domeniu cu o tradiție îndelungată, cu o mare stabilitate a proceselor și a procedurilor de lucru, ”și aplicația SUMAL 2.0 determină o anumită rezistență din parte actorilor din sector. În ceea ce privește personalul silvic această rezistență a fost depășită și în prezent înregistrăm un progrese continuu în aplicarea acesteia, poate nu cu rapiditatea pe care ne-o dorim, dar cu finalitate  certă. Considerăm că odată cu implementarea SUMAL 2.0 va dispărea din piaţă materialul lemnos cu provenianţă ilicită, ceea ce va duce la creşterea preţului lemnului”, arată directorul ROMSILVA.

”Vreau să vă spun că avem unele dintre cele mai frumoase păduri din Europa. Facultatea de silvicultură şi exploatări forestiere pe vremea comunistă era una dintre facultăţile de profil foarte apreciată în Europa şi nu, numai. Acolo s-au pregătit mii de specialişti care au condus aceste păduri creând o mare biodiversitate şi un fond de producţie compus din specii foarte valoroase, care acum ne dau mari bătăi de cap, între ghilimele fie spus, datorită faptului că avem un lemn de foarte bună calitate”, încheie Teodor Țigan, directorul ROMSILVA.

Atunci, dacă nu poţi ţine pasul începi să arunci cu noroi în silvicultorii români: că sunt hoţi, că distrug pădurile, tot felul de tertipuri care să facă din  România o grădină dendrologică, deşi pădurea este o sursă regenerabilă. Altădată meseria de silvicultor era una respectată, iar acum, datorită campaniei furibunde de denigrare cu pierderi imense pentru economia românească, a devenit o profesie neatractivă.

Teodor Țigan, directorul ROMSILVA