Urmează o criză financiară? Am scăpat de pericol? 5 lucruri la care să fim atenți

Încă de când a început pandemia covid-19 oamenii s-au temut că urmează o criză financiară, deoarece, conform unor statistici, ar trebui să avem o criză o dată la 10 ani. Crizele financiare pot fi de mărimi diverse, de la dezastre generale globale la doar 6 luni de PIB negativ. În 2020 de exemplu când totul era închis am avut de 2 ori PIB negativ, care s-a resimțit mai ales în industriile cele mai afectate de carantină: horeca și turism. Pentru a evita o criză de proporții s-au printat mulți bani noi, ceea ce a dus bursele și crypto la un nivel la care nu mai ajunseseră niciodată, dar care avea să se termine odată ce inflația s-a făcut prezentă. Având în vedere că istoria noastră foarte recentă implică și criza din 2008 care a avut un impact extrem asupra tuturor domeniilor pentru destul de mulți ani peste tot pe glob, oamenii încă se mai tem că e posibil ca situația să se înrăutățească.

Care sunt 5 lucruri la care ar trebui să fim atenți? 

Ce e important de reținut e că totul pornește în SUA și în marile puteri ale lumii, ajungând la noi mai târziu. În 2009 la noi încă nu se simțea nimic, în schimb ne-a fost greu cu locurile de muncă până prin 2013, în timp ce americanii au început și s-au redresat mult mai rapid. Este normal pentru țările emergente să se comporte așa din cauza economiilor mai slabe, așadar ne vom referi aici la SUA în prezent.

CONTROVERSĂ Actorul Shia LaBeouf, obligat să plătească o cauțiune de 100.000 de dolari și să meargă la un centru de reabilitare, după o presupusă bătaie

22:31

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Rușii au aflat peste noapte că au influențat alegerile din România, SUA. Rușii au ajuns să fie mândri de ei”

22:30

PIB – Produsul intern brut sau GDP, în Engleză. PIB-ul a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv și suntem în recesiune tehnică – tehnică, deoarece datele arată o recesiune, dar sunt încă mulți bani în piață, liberi, pentru a se simți sau pentru rezultate mai negative. PIB-ul se calculează prin diferența dintre nivelul actual de producție și nivelul potențial – deoarece economia poate crește doar dacă resursele existente în societate sunt folosite complet. Dacă cifrele dintre cele 2 cresc, e posibil să ne confruntăm cu o viitoare recesiune. Este printre cele mai comune standarde de calculare a recesiunii încă din 1974 când Julius Shiskin a inventat această teorie.

Rata șomajului – o rată crescută a șomajului indică faptul că nu mai există destule locuri de muncă tocmai pentru că afacerile nu mai produc. Acest lucru se poate întâmpla în cazul în care companiile sunt supra-îndatorate și dobânda la credite crește. În timpul unei crize financiare scad cererea și producția, ceea ce adâncește șomajul și invers. E un ciclu în care oamenii se concediază constant și recesiunea se adâncește – motiv pentru care dobânda a fost crescută cu foarte puțin 0.75% pentru a vedea efectele imediate. În funcție de ele se va trece la alte trepte pentru a ține inflația sub control.

Sectorul imobiliar – deși imobilele sunt active puternice, palpabile, care pot oferi venit pasiv și care cresc în timp, într-o recesiune sectorul imobiliar scade dramatic. Prețurile imobiliarelor au început deja să scadă în SUA și urmăm și noi (indiferent de procent). Acest lucru este dat atât de dobânzile mai mari cât și de inflație, șomaj sau pur și simplu interesul persoanelor care nu mai văd valoare într-un activ la un preț prea mare.

Prețul petrolului – un bun activ de refugiu precum aurul sau yenul japonez îl reprezintă petrolul, situație înrăutățită după carantina din 2020 și industria turismului care a suferit în ultimii 2 ani. Creșterea bruscă și foarte mare a petrolului înseamnă că multe sectoare care necesită transport se confruntă cu greutăți majore. Astfel cresc prețurile produselor și serviciilor ca afacerea să continuă să producă măcar la fel și să susțină în continuare locurile de muncă, ceea ce duce la inflație și la lipsa de încredere și speranță a consumatorilor. Prețul a crescut vertiginos de la 70 de dolari în decembrie la peste 121 în martie, ajungând la 116 în Iunie și scăzând până azi, la 90 de dolari. Este un semn foarte bun pentru inflație și economie.

Creșterea dobânzilor și taxelor – Creșterea dobânzilor are rolul de a ține inflația sub control iar taxele de a strânge mai mulți bani la buget. Când inflația urcă foarte mult se creează peste tot lacune în bugete, pentru că acum totul costă mai mult. Dobânzile și taxele mai mari înseamnă mai puțini bani pentru creșterea afacerii, marketing sau creșterea salariilor ca să suporte inflația sau alte lucruri importante.