STAȚIUNEA balneară din România, lăsată în paragină. Era unică în Europa și o bijuterie a țării noastre, dar acum e ocolită de turiști

Stațiunea balneară Băile Herculane, din județul Caraș-Severin, considerată bijuteria României, fiind unică în Europa, a fost lăsată în paragină.

În urmă cu foarte mulți ani, era un punct de întâlnire pentru elitele sociale, iar în timp a devenit una dintre cele mai frumoase stațiuni din regiune. Acum, cele mai frumoase clădiri ale stațiunii se află în stare de degradare.

Mai mult, Imperiul Austriac și, mai târziu, cel Austro-Ungar au fructificat-o la maximum, devenind o importantă moștenire arhitecturală, scrie Playtech.

FLASH NEWS Mihai Jurca se laudă cu tăierile de la Cancelaria premierului. Ce arată cifrele

12:25

AUTO Devine obligatoriu: Șoferii vor fi monitorizați video în propriile mașini

12:16

De altfele, bazele sale s-ar întinde chiar până în perioada împăratului roman Traian, care a dat stațiunii denumirea „Aquae Herculis Sacrae („Apele Sacre ale lui Hercule)”.

După căderea Imperiului Roman, stațiunea a trecut sub stăpânirea mai multor regate și imperii și nu mai era folosită în scopul relaxării sau pentru tratamente termale.

Primele renovări ulterioare s-au făcut pe vremea împăratului austriac Carol al VI-lea, între anii 1714 și 1715, potrivit istoricilor.

După 1781, în timpul împărătesei Maria Terezia a Austriei, au fost construite noi băi și vile în stațiune, un adevărat punct de atracție pentru elitele sociale.

În perioada modernă, stațiunea Băile Herculane a fost într-o continuă dezvoltare, devenind în timp un important centru balnear și turistic.

Personalitățile vremii se deplasau aici, în repetate rânduri, iar după Primul Război Mondial… clădirile au intrat în proprietatea statului român, ca urmare a Tratatului de la Trianon.

Acum, unele clădiri se află în paragină, în formă de degradare, altele rămân întregi, dar nu mai pot fi folosite de turiști.

Printre cele mai degradate clădirile se numără Băile Imperiale Austriece, Cazinoul, hotelul Rudolf și hotelul Franz Joseph.

Aceste clădiri, dispuse în formă de cruce, de-o parte și de alta a râului Cerna, formau pe vremuri cel mai deosebit ansamblu arhitectural din zonă.

Au fost construite de unii dintre cei mai mari arhitecți maghiari ai epocii lor, precum Alpar Ignac și Wilhelm von Doderer, iar acum sunt date uitării.

Mai sunt, totuși, români care merg la Băile Herculane, în scop turistic sau pentru diverse tratamente, dar – în general – numărul turiștilor a scăzut drastic, în ultimii ani.