Conferința ONU „COP 28 – Dubai” | Ce vor statele lumii?

COP 28 a început deja în Dubai și se anunță a fi un summit complicat, în parte din cauza contextului geopolitic și diplomatic dificil, dar și situației energetice la nivel global. Întrebarea pe care foarte mulți și-o pun este următoarea: Ce doresc marile state și blocuri comunitare să realizeze la această conferință?

Multe întrebări planează, de altfel, asupra unor subiecte fundamentale:

• Cine va găzdui și administra Fondul de Pagube și Daune (vital pentru finanțarea celor mai vulnerabile state)?
• Când și cum eliminăm combustibilii fosili?
• Recunoaștem eșecurile privind țintele climatice pre-2020 și post-2020 ale țărilor dezvoltate?

FLASH NEWS Incident grav de securitate cibernetică în Canada. Agenți AI au încercat să spargă un sistem al Guvernului de la Ottawa. Ce au descoperit autoritățile

09:34

REACȚIE Siegfried Mureșan îl atacă pe Sorin Grindeanu a doua zi după votul din Parlament: „A venit, a glumit, a mințit și apoi a fugit”

09:17

Uniunea Europeană

Susține că:

1. Țările dezvoltate să atingă neutralitatea climatică mult mai devreme de 2050
2. Sistemul său energetic să fie  „complet sau predominant” decarbonizat până în 2050
3. Atingerea obiectivului de 100 de miliarde de dolari (fond pagube și daune) în acest an
4. Dublarea ratei de îmbunătățire a eficienței energetice (inclusiv dublarea finanțării)
5. Ca fondul de Daune și pagube (Damage and Loss fund) să fie găzduit de Banca Mondială
6. Operaționalizarea rețelei Santiago (plan ONU  pentru evitarea, reducerea la minimum și abordarea pierderilor și pagubelor la nivel local, național și regional, în țările în curs de dezvoltare care sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice.)
7. Consumul maxim de combustibili fosili (inclusiv Peak Oil) să fie atins până în 2030
8. Eliminarea treptată a subvențiilor ineficiente pentru combustibilii fosili
9. Stabilirea unor obiective pentru țelul global privind adaptarea la COP28
10. Triplarea capacității de energie regenerabilă europeană

Se opune:

1. Ca toate țările în curs de dezvoltare să poată avea acces la fondul de Daune și pagube
2. Ca fondul de Daune și pagube să fie operat de către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC)
3. Principiului cum doar țările dezvoltate trebuie să finanțeze fondul de Daune și pagube
4. Eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili

Marea Britanie

Susține:

1. Dublarea ratei de îmbunătățire a eficienței energetice (inclusiv dublarea finanțării adaptării)
2. Crearea unui cadru independent ce va evalua accesul la finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice
3. Atingerea stadiului de emisii nete de energie zero până în 2040
4. Eliminarea treptată a subvențiilor ineficiente pentru combustibilii fosili
5. Obiectivul post-2025 ar trebui să pună accentul pe soluțiile naturale (oprirea defrișărilor, împăduriri, agricultură sustenabilizată etc.)
6. Triplarea capacității producției de energie regenerabilă

Se opune:

1. Eliminării treptate a tuturor combustibililor fosili
2. Ca finanțarea obiectivului post-2025 să provină în principal din țările dezvoltate (inclusiv din fonduri publice)
3. Toate țările în curs de dezvoltare să poată avea acces la fondul de Daune și pagube

Statale Unite ale Americii

Susțin următoarele poziții:

1. Ca toți marii emițători să își sporească ambiția NDC pentru 2030 pentru a se alinia la 1,5°C
2. Țările trebuie să-și prezinte sau să-și actualizeze comunicările voluntare privind adaptarea până în 2025
3. Extinderea bazei de contribuabili pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice
4. Ca fondul de Daune și pagube (Damage and Loss fund) să fie găzduit de Banca Mondială
5. Definirea unei traiectorii clare către 1,5°C
6. Reducerea defrișărilor globale la zero net până în 2030
7. Reducerea metanului cu cel puțin 30% până în 2030
8. Sprijinirea financiară a țărilor „deosebit de vulnerabile”
9. Prioritizarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului (CCS)

Se opun:

1. Ca toate țările în curs de dezvoltare să poată avea acces la fondul de Daune și pagube
2. Ca Fondul de Daune și pagube să fie legat de mecanisme de răspundere și compensare (ținând cont că SUA sunt unul din cei mai mari emițători GES și poluatori la nivel global). Această este una din liniile roșii ale delegației americane.
3. Ca fondul de Daune și pagube să fie operat de către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice
4. Eliminării treptate a tuturor combustibililor fosili

China

Poziția Chinei se află în contrast în câteva aspecte cheie mai ales cu UE și SUA. Statul chinez susține:

1. Ca toate țările în curs de dezvoltare să poată avea acces la fondul de pagube și daune (de notat China a investit miliarde de dolari în infrastructură multor state din Africa și Asia)
2. Consumul maxim de combustibili fosili sa fie atins până în 2030
3. Un Apel pentru mai multe cercetări privind costurile socio-economice ale atingerii pragurilor de 2°C, 1,5°C
4. Ca fondul de Daune și pagube să fie operat de către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice
5. Principiul cum doar țările dezvoltate trebuie să finanțeze fondul de Daune și pagube
6. Ca finanțarea pentru adaptarea și mitigarea efectelor schimbărilor climatice să provină preponderent din fonduri naționale publice
7. Prioritizarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului (CCS)
8. Evitarea măsurilor unilaterale în ceea ce privește sancțiunile nerespectării angajamentelor climatice
9. Recunoașterea eșecurilor privind țintele climatice pre-2020 și post-2020 ale țărilor dezvoltate
10. Țările dezvoltate să fie responsabile pentru contribuțiile la fondul de daune și pagube

Se opune:

1. Ca fondul de Daune si pagube (Damage and Loss fund) să fie găzduit de Banca Mondială
2. Eliminării treptate a tuturor combustibililor fosili

Federația Rusă

Susține:

1. Luarea în considerare a riscurilor socio-economice ale eliminării accelerate a combustibililor fosili
2. Evitarea măsurilor unilaterale în ceea ce privește sancțiunile nerespectării angajamentelor climatice
3. Utilizarea metanului ca variantă de mitigare și adaptare
4. O revizuirea sau actualizarea a obiectivelor Acordului de la Paris (2015)
5. Prioritizarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului (CCS) (una din cele mai importante priorități)

Se opune:

1. Strategiilor curente de mitigare și prevenire a pragului de 1,5 Celsius prevăzut la Acordul de la Paris
2. Eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili

Grupul țărilor arabe

Susține:

1. Atingerea obiectivului de 100 de miliarde USD în acest an pentru Fondul de daune și pagube
2. Principiul cum doar țările dezvoltate trebuie să finanțeze fondul de Daune și pagube
3. Obiectivul climatic global post-2025 să fie bazat pe nevoile țărilor în curs de dezvoltare, să acopere atenuarea, adaptarea și daunele
4. Recunoașterea eșecurilor priviind tintele climatice pre-2020 și post-2020 ale țărilor dezvoltate
5. Prioritizarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului (CCS) (una din cele mai importante priorități)
6. Alinierea fluxurilor financiare la Acordul de la Paris

Se opune:

1. Eliminarea treptată a tuturor combustibililor fosili
2. Dublei contabilizări a contribuțiilor pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice

Blocul țărilor africane

Susține ca:

1. Țările dezvoltate să înceteze explorarea combustibililor fosili până în 2030
2. Obiectivul pentru perioada post-2025 să fie bazat pe evoluția rezultatelor științifice privind clima
3. Obiectivul climatic global post-2025 să fie bazat pe contribuții obligatorii din partea țărilor dezvoltate (de asemenea să fie revizuit și actualizat periodic)
4. Obiectivul climatic global post-2025 trebuie să includă o discuție privind dificultățile legate de îndatorare plus securizarea finanțarii publice, pe bază de granturi, pentru adaptare, pierderi și daune.

Se opune:

• Eliminării treptate a tuturor combustibililor fosili
• Încetării sprijinului pentru noi surse de energie pe bază de cărbune (fără CCS- tehnologie de captare și stocare a carbonului).

Articolul integral pe Infoclima.

Citește și:

Resursele de pe fundul oceanelor | Un pas prea departe pentru TRANZIȚIA verde?

Punctul Nemo, un CIMITIR spațial care poluează Pacificul?

Radiografia POLUĂRII râurilor din România

Relațiile dintre economii și sistemele Pământului: ”O perioadă fără precedent de depășire a RESURSELOR globale”

Plajele litoralului românesc, de la evoluție naturală la lărgire artificială