Statele Unite și Grupul G7 exercită PRESIUNI pentru a evita emiterea unui mandat internațional de arestare pe numele lui Netanyahu

Statele Unite și națiuni din Grupul G7 depun eforturi diplomatice intense pentru a împiedica emiterea de către Curtea Penală Internațională a unui mandat de arestare pe numele premierului Israelului, Benjamin Netanyahu, din cauza ofensivei militare în Fâșia Gaza.

Conform unor surse judiciare, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Ahmad Khan, ar putea decide în curând emiterea unor mandate de arestare pe numele premierului Benjamin Netanyahu, al ministrului Apărării, Yoav Gallant, și al șefului Statului Major al forțelor militare israeliene, generalul Herzi Halevi.

Acuzațiile se referă la blocarea asistenței umanitare pentru civilii palestinieni și la încălcarea prevederilor Convenției internaționale privind protejarea civililor în cursul operațiunilor combatante din Fâșia Gaza.

ALERTĂ Un dispozitiv de epilare cu laser a declanșat o alertă cu bombă pe un aeroport din Australia. Cum a fost posibil

16:16

EXCLUSIV Mărturii terifiante din „liftul groazei” de la Ministerul Transporturilor: „Am căzut dintr-o dată și credeam că nu ne mai oprim”

16:14

Pe fondul temerilor, Netanyahu l-a sunat pe președintele SUA, Joe Biden, astfel că Administrația de la Washington a inițiat eforturi diplomatice pentru a bloca emiterea mandatelor de arestare pe numele membrilor Guvernului israelian.

La rândul său, Guvernul Israelului exercită presiuni pentru a evita un astfel de scenariu, afirmă surse citate de cotidianul The Times of Israel.

Nici Statele Unite, nici Israelul nu fac parte dintre cele 124 de țări care au semnat Statutul de la Roma, privind funcționarea Curții Penale Internaționale.

Netanyahu susține că o astfel de hotărâre ar crea un ”precedent periculos”.

”Noi nu vom înceta niciodată să ne apărăm. Chiar dacă deciziile instanței de la Haga nu vor afecta acțiunile Israelului, ar crea un precedent periculos, amenințând militari și oficiali ai oricărui stat democratic care luptă împotriva terorismului și a agresiunilor”, a afirmat Netanyahu.

Statele Unite și Uniunea Europeană au cerut constant Israelului să evite atacurile asupra civililor și să permită intensificarea asistenței umanitare în Fâșia Gaza.

Conform grupului media Bloomberg, Statele Unite și națiuni aliate, care oferă Israelului sprijin militar puternic, se tem că emiterea mandatelor de arestare ar afecta negocierile în curs pentru un armistițiu în Fâșia Gaza. Temerile se referă la refuzul Israelului de a mai continua negocierile. Grupul G7 susține eforturile Washingtonului de a convinge Curtea Penală Internațională să nu emită mandate de arestare a liderilor israelieni.

Armata israeliană a lansat ofensiva în Fâșia Gaza ca ripostă la atacurile teroriste comise pe 7 octombrie 2023, în sudul Israelului, de militanți ai grupurilor Hamas și Jihadul Islamic. Atacurile s-au soldat cu aproximativ 1.160 de morți și peste 5.400 de răniți.

În ultimele 24 de ore, armata israeliană a atacat aerian clădiri din orașul Rafah, situat în sudul Fâșiei Gaza, iar autoritățile palestiniene au raportat moartea a cel puțin 25 de persoane și rănirea altor câteva zeci. Alte patru persoane au fost ucise în orașul Gaza.

Bilanțul ofensivei militare israeliene a ajuns la 34.454 de morți și 77.575 de răniți. Într-un caz separat, lansat pe fondul reclamațiilor formulate de Africa de Sud, Curtea Internațională de Justiție a cerut Israelului să evite atacurile disproporționate asupra Fâșiei Gaza și acțiunile care pot conduce la genocid.

Foto: Profimedia

Citește și:

Financial Times: UE verifică dacă platformele grupului META contracarează suficient campaniile ruse de manipulare