BCE avertizează că ZONA EURO se confruntă cu ”provocări” asupra finanțelor publice /Sunt necesare „reforme structurale ambițioase”

Zona euro se confruntă cu o serie de provocări asupra finanțelor publice, din cauza crizei demografice, a problemelor fiscale și tensiunilor geopolitice, avertizează Banca Centrală Europeană (BCE), care îndeamnă guvernele statelor Uniunii Europene să acționeze pentru corectarea politicilor financiare.

”În viitor, diverse provocări pe termen lung probabil vor exercita presiuni asupra finanțelor publice în zona euro. În afară de actualele dificultăți fiscale, reflectate în datoriile suverane mari ale anumitor state din zona euro, exacerbate de pandemie și de criza energetică, există o serie de provocări pe termen lung asupra dinamicii fiscale”, arată un raport elaborat de Banca Centrală Europeană (BCE).

Costurile fiscale ale îmbătrânirii populației

”Îmbătrânirea populației generează provocări pentru finanțele publice, (…) în principal din cauza intensificării presiunilor financiare asupra sistemelor de pensii. În plus, populațiile cu vârste mai avansate necesită servicii suplimentare de sănătate și de îngrijire pe termen lung”, precizează experții BCE.

MILITAR SUA trec la un „regim de război”. Pentagonul vrea ca producătorii americani de automobile să producă armament pentru armata Statelor Unite

11:32

RELIGIE Pelerinaj istoric, pentru prima dată în România. Capul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe va fi adus de la Muntele Athos la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești-Vlașca

11:28

Costuri fiscale asociate încheierii „perioadei de pace”

Invazia militară rusă în Ucraina a generat dezbateri ample asupra securității, cheltuielilor militare și stabilității geopolitice. Statele din zona euro care sunt membre NATO au reacționat prin suplimentarea cheltuielilor pentru apărare.

”Suplimentarea cheltuielilor pentru apărare ar putea stimula creșterea economică în zona euro, cu implicații pozitive asupra sustenabilității fiscale pe termen lung (…) dacă se concentrează pe surse de achiziții din interiorul Uniunii Europene. (…) Impactul economic al războiului de agresiune al Rusiei se extinde dincolo de cheltuielile militare. În ultimii doi ani, statele membre UE și instituțiile europene au asumat angajamente de sprijin bilateral pe termen scurt de circa 55% din PIB. În plus, UE a adoptat un plan de asistență pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Banca Mondială estimează că Ucraina va avea necesități de relansare și reconstrucție de circa 486 de miliarde de dolari în următorii zece ani. În plus, în perioada 2022-2023, guvernele europene au fost forțate să reacționeze la criza energetică și la cea a inflației”, subliniază Banca Centrală Europeană.

Experții BCE avertizează că, în contextul în care războiul din Ucraina continuă, iar contextul geopolitic este caracterizat de ”instabilitate”, costurile fiscale pe termen lung sunt ”incerte” și ”foarte greu de estimat”.

Efectele fiscale ale modificărilor climatice

Schimbările climatice generează ”provocări fiscale majore” pentru economiile zonei euro.

”Evenimentele meteo extreme generează riscuri imediate și concrete. (…) Tranziția spre economii cu emisii mici de dioxid de carbon comportă costuri semnificative și provocări politice (…), care vor necesita resurse financiare substanțiale și planificare pe termen lung”, atrage atenția Banca Central Europeană, avertizând asupra consecințelor macroeconomice și în materie de finanțe publice.

Sunt necesare reforme structurale pentru stimularea creșterii economice și reducerea poverii fiscale

Banca Centrală Europeană recomandă ajustări fiscale pentru atingerea unor niveluri ale datoriilor suverane de 60% din PIB până în anul 2070.

”Țările vor trebui să adapteze politicile fiscale și să aplice reforme structurale ambițioase, în special pentru susținerea creșterii economice pe termen lung, prin reducerea poverii fiscale”, concluzionează Banca Centrală Europeană.

Foto: Profimedia

Citește și:

Comisia Europeană îndeamnă statele UE să aplice politici fiscale „prudente” /„România nu a aplicat măsuri eficiente” pentru corectarea deficitului