Cum arată acum Hanul Solacolu de pe Calea Moșilor, clădirea construită acum 165 de ani de negustori veniți din Bulgaria

Hanul Solacolu, monument istoric de pe Calea Moșilor din Capitală devenit un real pericol public pentru trecători, este în plin proces de conservare și protejare, a anunțat, duminică, primarul general Nicușor Dan.

Clădirea primei fabrici de paste făinoase din București, construită acum 165 de ani, dar devenită aproape o ruină în ultimii ani, după ce moștenitorii cărora le-a fost retrocedată nu s-au ocupat de reabilitatea ei, este în curs de „punere în siguranță”.

Atenție deosebită pentru conservarea elementelor decorative existente

„Structura metalică esențială pentru stabilitatea clădirii Hanului Solacolu a fost montată la subsolul corpului principal, iar eșafodajele din lemn necesare sprijinirii bolților de cărămidă au fost finalizate. Echipele TCMB lucrează în paralel la fundațiile de beton și la evacuarea deșeurilor care a ajuns la 75% din cantitatea estimată” , a anunțat, duminică, Nicușor Dan, pe contul de Facebook.

Edilul-șef al Capitalei a publicat aici și un videoclip în care se poate vedea stadiul lucrărilor.

„Urmează montarea structurii metalice pe fațada principală cu o atenție deosebită pentru conservarea elementelor decorative existente”, a transmis primarul general.

La începutul lunii iulie, primarul general făcea o actualizare a lucrărilor de recuperare a hanului, precizând că nu mai puțin de 700 de tone de deșeuri au fost scoase din subsolul corpului principal de clădire.

Anunțul privind „unda verde” pentru începerea lucrărilor la Hanul Solacolu a fost făcut de Nicușor Dan în prima săptămână din acest an.

„Chestiunile financiare privind exproprierea au fost rezolvate, suma fiind consemnată în cont, deci Municipiul București devine proprietar, urmând să fie începute în curând lucrările de punere în siguranță a clădirii. Vom accesa apoi banii pentru restaurare, cu scopul de a transforma Hanul Solacolu într-un spațiu cultural de ținută pentru bucureșteni”, spunea primarul general.

Aceasta nu a dat alte detalii, doar a publicat o simulare a clădirii la finalul lucrărilor.

Un monument unic din punct de vedere arhitectural

Ca arhitectură, Hanul Solacolu este unic în București cu două porți mari și stilul arhitectonic în forma de „U”. Arhitectura lui combină contururi tradiționale cu puține elemente occidentale. A fost construit în 1859 de frații Solacoglu, negustori din Sviștov, Bulgaria care s-au stabilit în Valahia.

Fațada exterioară era prevăzută cu prăvălii, având deschidere pe artera cea mai comercială a Bucureștiului: Calea Moșilor sau Podul Târgului de Afară.

În acest han a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878, la care au participat și voluntari bulgari.

Liuben Stoicev Karavelov a fost un scriitor bulgar și militant de seamă în cadrul mișcării de renaștere națională. Acesta consolidează genul scurt în literatura bulgară, îndrumându-l spre realismul de puternice accente dramatice. Prin povestirile sale, a inaugurat istoria nuvelisticii moderne bulgare, în care abordează tehnica expozitivă și tematica socială. A avut o bogată activitate publicistică, fiind editor al revistelor Znanie și Svoboda.

În anii 1990, administrația orașului a evacuat locuitorii ilegali ai hanului și s-a presupus că va începe procesul birocratic de refacere a clădirii, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Deși i-a fost afectată autenticitatea, clădirea are o deosebită valoare culturală.

Afectat de un incendiu în Al Doilea Război Mondial

Clădirea a fost afectată de un incendiu în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar şi-a păstrat caracterul de locuinţă până spre sfârşitul anilor ’80. La acel moment a fost însă în pericol de demolare. În anul 1997, Hanul era în proprietatea Primăriei Generale și a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric. Chiar și așa, nimic nu s-a întâmplat.

În 2003, hanul a fost retrocedat urmașilor familiilor Solacolu, iar în 2007 au fost evacuați din han așa-zișii „chiriași”, care desfășurau activități infracționale în clădirea hanului.

Există mai multe notițe în arhive cu privire la modul în care arăta hanul: unele menționează ca avea 1000 mp și 100 de camere, iar altele fabrica de paste făinoase, cu magazine și pivnițe pentru depozitarea mărfurilor, iar la etaj, apartamente pentru familia de orgine bulgară.