Vara lui 2024 în România. Recorduri alarmante și fenomene EXTREME: „Monitorizarea atentă este esențială pentru a înțelege amploarea crizei climatice”

În contextul schimbărilor climatice accelerate, vara anului 2024 a adus o nouă serie de recorduri alarmante la nivel global și regional, subliniind impactul semnificativ pe care încălzirea globală îl are asupra mediului și societății. În continuare vom examina evoluția temperaturilor, a stresului termic și fenomenelor meteorologice extreme din România în vara ce tocmai a trecut, o perioadă marcată de cele mai ridicate temperaturi înregistrate până în prezent, atât la nivel național, cât și european.

Luna august 2024 a fost cea mai călduroasă lună august (16,82°C), la egalitate cu august 2023, cu 0,71°C peste media pentru luna august 1991-2020.

FLASH NEWS Ce va discuta ministrul Sănătății cu șefii Pfizer la Washington. Oficialul face o vizită în contextul scandalului dozelor de vaccin

21:20

FLASH NEWS Orban, primul mesaj pe Facebook după înfrângerea din alegeri: „Să ne reorganizăm”

20:47

Conform Copernicus, temperatura lunii august 2024 a fost cu 1,51°C mai mare decât media pentru perioada preindustrială (1850-1900), fiind cea de a 13 lună din ultimele 14 luni în care temperatura medie globală a depășit pragul de 1,5°C față de perioada preindustrială.

Acest record împreună cu recordul pentru luna iunie și valorile ridicate ale temperaturii pentru luna iulie, au făcut ca vara (iunie-august) anului 2024 să fie cea mai caldă observată până în prezent.

Astfel, vara 2024 a fost cu 0,69°C peste media perioadei de referință 1991-2020, depășind recordul stabilit în vara anului 2023 (0,66°C). În Europa vara anului 2024 a fost deasemenea una record cu 1,51°C față de media 1991-2020 (recordul anterior  – 1,34°C – fiind din 2022). 

În România cele mai mari valori absolute ale temperaturii în timpul verii au fost observate în sudul României (Figura 1).

Deși hărțile care ilustrează valorile absolute ale temperaturilor medii oferă o imagine de ansamblu a distribuției temperaturii în din țară, analiza anomaliilor temperaturii este esențială pentru a ceea ce a fost deosebit față de valorile normale, notează Bogdan Antonescu și dr. Dragoș Ene pentru Infoclima.

Vara anului 2024 a fost cu adevărat excepțională, fiind una record pentru mare parte a regiunilor din România

Figura 3 este reprezentat anul în care a fost stabilit recordul temperaturii în timpul verii pentru fiecare regiune. În zonele reprezentate cu roșu, recordul temperaturii din timpul verii a fost stabilit în 2024. Se poate observa de asemenea și caracterul excepțional al verii anului 1946 (zonele cu albastru) care încă reprezintă un record pentru regiunea de sud-est a României.

O creștere a temperaturii pentru întreg teritoriul României

Evoluția pe termen lung a temperaturiilor din timpul verii, arată o creștere a temperaturii pentru întreg teritoriul României în intervalul 1940-2024. Zonele marcate cu un punct alb sunt cele în care tendința temperaturii din timpul verii (°C pe 10 ani) este semnificativă din punct de vedere statistic. Semnificativ din punct de vedere statistic înseamnă că această creștere a temperaturilor nu este întâmplătoare sau rezultatul unor variații naturale pe termen scurt, ci reflectă un trend consistent și clar, susținut de date.

În acest context, semnificația statistică arată că probabilitatea ca aceste schimbări să fie doar o coincidență este foarte mică, ceea ce ne oferă încredere că temperaturile din aceste zone cresc cu adevărat pe termen lung.

Pe lângă analiza temperaturilor medii și a tendințelor pe termen lung, este important să evaluăm și modul în care aceste creșteri afectează confortul termic resimțit de oameni. În acest sens, Universal Thermal Climate Index (UTCI) oferă o măsură comprehensivă a stresului termic, luând în considerare nu doar temperatura, ci și alți factori precum umiditatea, vântul și radiația solară. Astfel, pentru a înțelege impactul real asupra sănătății populației și a mediului, analiza UTCI pentru vara anului 2024 dar și pe termen lung, oferă o perspectivă mai completă asupra modului în care condițiile climatice extreme influențează viața cotidiană și este prezentată în continuare.

Anomalia numărului de ore cu stres termic din vara 2024 față de media 1991-2020, reprezentată în Figura 6, arată că pe aproape pe întreg teritoriul Românie valorile au fost pozitive ajungând chiar >250 de ore (echivalentul a 10 zile) în părți sudul României, inclusiv București. 

Vara anului 2024 nu a fost una record pentru multe din regiunile României. La fel ca și în cazul temperaturii pentru vară (Figura 3), se poate observa caracterul excepțional al verii anului 1946 (zonele cu albastru) care încă reprezintă un record pentru regiuni extinse din România.  Evoluția pe termen lung a numărului de ore cu stres termic din timpul verii, arată o creștere pentru întreg teritoriul României în intervalul 1940-2024 cu excepția zonelor montane.

Tendințe climatice îngrijorătoare 

Rezultatele acestei analize subliniază în mod clar tendințele climatice îngrijorătoare care se manifestă atât în România, cât și la nivel global. Vara anului 2024, cu temperaturi record și un număr semnificativ de ore de stres termic, evidențiază nu doar o încălzire continuă, ci și intensificarea efectelor negative ale acesteia asupra sănătății umane, infrastructurii și ecosistemelor.

În zonele sudice și vestice ale României, unde au fost înregistrate cele mai mari valori de stres termic, disconfortul resimțit de populație și riscurile pentru sănătate au crescut considerabil. Acest lucru are implicații directe asupra calității vieții, asupra productivității economice și asupra vulnerabilității anumitor grupuri sociale, în special a celor care lucrează în aer liber sau trăiesc în zone cu acces limitat la resursele necesare adaptării.

La ce ne putem aștepta pe termen lung

Tendința pe termen lung de creștere a temperaturilor și a numărului de ore cu stres termic confirmă faptul că aceste schimbări nu sunt întâmplătoare, ci sunt parte a unui fenomen climatic mai larg, alimentat de emisiile crescute de gaze cu efect de seră.

Aceste date subliniază necesitatea urgentă de a implementa măsuri de adaptare și mitigare de la infrastructura rezilientă la căldură, la politici care să reducă emisiile și să protejeze grupurile vulnerabile.

Pe termen lung, dacă aceste tendințe continuă, ne putem aștepta la o amplificare a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, furtunile violente și precipitațiile intense, care vor afecta tot mai mult societatea și economia. În acest context, monitorizarea atentă a acestor fenomene și utilizarea unor indicatori precum UTCI, devin esențiale pentru a înțelege pe deplin amploarea și implicațiile crizei climatice. (articolul integral pe Infoclima)

Citește și:

Schimbările climatice, conservarea trecutului și conservarea naturii în România

Epoca schimbărilor climatice. Turismul de iarnă în România, perspective și soluții

Câteva date și idei despre 2021. O fundație pe care ar trebui să construim în 2022

Politica climatică globală. ”Noua normalitate”, speranță și dezamăgire