Președinția României reprezintă o pârghie strategică pentru accelerarea politicilor climatice. Aceasta poate să impulsioneze angajamentele climatice și să reprezinte o punte între societatea civilă și clasa politică. Președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție în materie de educație, securitate națională și discurs public cu privire la impactul schimbărilor climatice și ceea poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.
În arhitectura instituțională a României, Președinția are un rol esențial în stabilirea direcțiilor strategice, inclusiv în domeniul politicilor climatice.
Chiar dacă deciziile administrative și legislative privind clima sunt gestionate preponderent de Guvern și Parlament, Președinția exercită o influență majoră prin mai multe canale.
Din 2004 în istoria recentă a României am putut observa două tipuri de abordări prezidențiale. Una așa-zisă de „Președinte- jucător”, implicat cu electoratul și societatea civilă iar cealaltă mai prudentă.
Ce este de remarcat însă că ultimii 2 președinți au avut o agendă de politici prioritizand educația și cu rezultate, unde zona consultare publică a mers bine în termen de actori politici însă au existat frustrări din partea experților și societății civile care ar fi vrut schimbări mai concrete și notabile, notează prof. dr. Gabriel Bădescu pentru Infoclima.
Președinția ca instituție a avut de suferit în urma lipsei de staff și expertiză adecvată, istoric a pierdut constant din buget și se confruntă cu deficiențe pe partea de resurse umane, ceea ce o obligă sa fie deschisă la societate civilă cu experți.
Președintele poate pune subiecte pe agenda publică, inclusiv subiecte legate de urgența climatică pe care o traversăm.
Deci Președintele României poate aduce subiectul în atenția politică internă și, în plus, Președintele României în particular conduce delegația țării la Consiliul European, unde se discută periodic prioritățile politice mari ale Uniunii Europene.
Va fi important în ce fel șeful delegației unei țări estice mari, cum e România, vede viitorul decarbonizării și al Pactului Verde European, cu ce țări se aliază pe subiecte sensibile și divizive, cum ar fi Directiva privind Taxarea Energiei, blocată de ani buni de zile la nivelul consiliului.
Aceste alegeri ne pun într-o postura unică, unde după primul tur electoratul român a decis o alegere dintre 2 candidați din afara establishmentului politic românesc al ultimilor 35 de ani.
Un exemplu relevant este situația din Polonia, devenită în actualul context geopolitic European un lider regional. Revenind la contextul din România, aici putem observa că parte a nemulțumirii unei bune parte a electoratului din România este faptul că la nivel European vocea noastră, prin intermediul Președintiei, este percepută ca fiind una pasivă si articulată necorespunzător.
România are un potențial energetic regional semnificativ, poate juca un rol determinant în zona Europei de Sud Est iar aici Președintele poate juca un rol cheie. De notat este faptul că Președintele României spre deosebire de miniștri are avantajul timpului, unde vreme de 5 ani poate croi un traseu pe termen mediu-lung.
Deși temele de mediu au avut o vizibilitate redusă în campania electorală, rezultatul alegerilor prezidențiale are un potențial impact major asupra direcției pe care România o va urma în următorii cinci ani în domeniul politicilor climatice.
Diferențele dintre candidați în ceea ce privește raportarea la politicile europene de mediu, împreună cu atribuțiile constituționale ale Președinției, susțin importanța acestui moment electoral.
Experiența anterioară a candidaților, capacitatea de colaborare cu viitorul guvern și deschiderea față de societatea civilă vor influența decisiv modul în care România va răspunde provocărilor legate de tranziția verde și de adaptarea la schimbările climatice.
Citește și:
Ciclurile Milanković. Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?
Soarele ia locul cărbunelui. Energia solară propulsează lumea spre o ERĂ electrică curată
Impactul schimbărilor climatice asupra AGRICULTURII din România