Legea promulgată de președintele interimar Ilie Bolojan în luna mai 2025, care a modificat regulile din Codul de procedură penală, dă un suflu nou modului în care magistrații pot bloca bunurile celor anchetați. Confiscarea averii era un proces care putea dura luni sau chiar ani, dar noile prevederi permit autorităților intervenția imediată.
Procurorii au acum dreptul de a emite ordonanțe prin care pot pune sechestru pe bunuri, iar judecătorii pot decide asupra acestor măsuri în regim de urgență, fără a fi necesară prezența suspectului la audieri. Prin această modificare s-a urmărit creșterea capacității de a recupera pagubele și de a bloca rapid averile obținute ilegal.
Mai mult, aceste măsuri vor putea fi cerute și de victimele infracțiunilor comise de persoane care sunt implicate într-un caz penal. Victima are dreptul să ceară autorităților să blocheze bunurile suspectului, pentru a se asigura că va putea fi despăgubită. Cu alte cuvinte, dacă există riscul ca bunurile unei persoane acuzate să fie ascunse, distruse sau transferate, acestea pot fi blocate imediat, urmărindu-se astfel ca averea respectivă să nu fie pierdută și să poată fi folosită ulterior pentru plata despăgubirilor, a amenzilor sau pentru recuperarea prejudiciului. Legea extinde aplicarea lor și în procesele civile, atunci când există temerea că averea ar putea fi ascunsă sau distrusă.
Într-un interviu la Gândul Exclusiv, directorul general al Agenției Naționale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), Cornel Călinescu, afirmă că aceste amendamente noi din lege nu au vizat atribuții ale agenției, fiind vorba doar de “câteva intervenții punctuale la nivelul reglementării măsurilor asigurătorii”.
„În momentul de față, prevederea respectivă poate avea, eventual, un impact asupra creșterii volumului de activitate al agenției, ceea ce pe noi ne bucură. Orice intervenție legislativă care crește numărul de sesizări adresate agenției nu are decât să ne bucure. (…) Această prevedere are potențialul de a crește volumul de sesizări către agenție. Sperăm să fie astfel, însă este prematur pentru a vă putea cuantifica impactul, pentru că, în momentul de față, agenția nu a fost sesizată și nici nu putea fi sesizată în temele acelor articole”, a spus directorul ANABI.
La ANABI există acum, statistic, 2.901 imobile aflate în custodia instituției. Întrebat câte dintre ele au intrat în 2024 în circuitul civil, directorul ANABI a subliniat că acestea sunt bunurile pe care agenția le-a identificat în străinătate.
“Sunt bunuri pe care noi le-am găsit. Am pus la dispoziție informația autorităților judiciare și este alegerea dânșilor de a continua în vederea măsurii asigurătorii în jurisdicțiile respective. Ăsta este unul dintre rolurile noastre. (…)
Trebuie să luați în calcul că, de la momentul identificării bunurilor până la luarea unei măsuri de valorificare avem de-a face cu trecerea în termeni destul de amplu. Că vorbim de fază de urmărire… Bunurile identificate de noi trebuie să intre sub imperiului unui sechestru asigurător care să facă parte dintr-un ordin european de sechestru.
La momentul de față, noi avem o evidență pentru că avem acest obiectiv de a urmări foarte bine, aproape, evoluțiile, rolul agenției pe procedurile acestea internaționale fiind și acela de a încheia acorduri de partajare. Deci, în momentul de față avem – și le publicăm destul de frecvent – undeva la 60 de ordine de sechestru internaționale cu diferite active.
Pot fi bani, pot fi bunuri mobile, pot fi bunuri imobile, însă ele se află în diferite etape procesuale, pentru că fie este vorba de un sechestru solicitat de România și pus în executare de o jurisdicție străină, fie invers, o jurisdicție străină a solicitat sechestrarea în vederea confiscării pe teritoriul României. Iar ANABI are interesul ca, odată ce se pronunță o hotărâre de condamnare și o confiscare, acea confiscare să fie urmată de valorificarea fie de către România, în cazul nostru de către ANABI, fie de țara respectivă, prin autoritățile dânșilor, ANABI intervenind la capătul procesului, partajând sumele confiscate.
Cele mai frecvente măsuri asigurători sunt în țările unde, de obicei, există o cazuistică ce implică și cetățeni români. Sunt țările cu care avem o cooperare destul de frecventă, Franța, Germania, Italia, țări europene în principiu, și Statele Unite, bineînțeles.
Sunt și offshore-uri, nu vi le pot numi. Sunt multe dosare în care informațiile încă nu sunt publice”, a dezvăluit șeful ANABI.
Într-un alt interviu realizat de Gândul cu directorul ANABI, în urmă cu trei ani, acesta spunea că modelul american este mai exotic decât cel românesc în ce privește sechestrele și măsurile asiguratorii. Acum, la trei ani distanță, Cornel Călinescu explică pe ce s-a bazat când a făcut această afirmație.
„Poate părea exotic pentru că este exact cum e un model de eficiență. Este gândit foarte pragmatic, cu pași foarte scurți, integrat, cu toată lumea implicată, abordarea aceasta de task force, pe care o simțim și noi ca o nevoie reală atunci când vorbim de cooperare în multe jurisdicții sau când vorbim de bunuri atipice. În spețele în care – spre exemplu, lucrăm în momentul de față pe zona de criptomonede – nu poți lucra singur.
În momentul în care agenția este sesizată într-un astfel de dosar, noi în mai puțin de câteva ore luăm deja legătura cu cel puțin trei-patru jurisdicții care ne pot ajuta. Avem capacitățile noastre, de multe ori funcționam ca un task force cu omologii noștri, pentru că în domeniul acesta nimeni nu poate acționa singur. Sunt evoluții destul de substanțiale pe această zonă.
Recent, Europol a dat publicității un raport nou unde nu se mai vorbește de criptomonede doar ca modalitate uzuală de disimulare a produsului infracțiunii. Vorbim deja de metode prin care inteligența artificială joacă un rol extraordinar în modalitățile de fraudare. Vorbim de fraude bancare, vorbim de atacuri cibernetice, vorbim de o diversificare a instrumentelor pe care organizațiile criminale le folosesc. Și noi trebuie să fim pregătiți pentru toate acestea. Motiv pentru care singuri nu putem face nimic.
Agenția preia din modelele acestea pe care le accesăm și printre lecții neînvățate sunt acestea. Nimeni nu poate singur, eficiența se transformă în rezultate doar dacă poți acționa foarte repede. Deci noi suntem tot timpul contra timp.
Abilitatea de a convinge un partener străin, la fel, este importantă, iar aici este vorba de reputație. Încrederea se câștigă foarte greu în acest domeniu și se pierde extrem de repede, uneori într-o singură zi. (…) Cooperarea judiciară funcționează tot pe încredere și respect, dar în zona aceasta de Asset Recovery, încrederea se câștigă foarte greu. Și nouă ne-au luat ani buni la început”, a mai spus șeful ANABI.
Administrarea bunurilor sau creanțelor indisponibilizate presupune și riscul ca acestea, odată ce au fost depozitate, să își piardă din valoare până la finalizarea proceselor. Iar un dosar, după cum se știe, poate dura până la soluționare chiar și opt-nouă ani, din diverse motive, inclusiv cel al tergiversării lor în faza de urmărire penală. Chiar și în astfel de cazuri, șeful ANABI spune că este optimist.
“Nu încurajăm acest tip de administrare pasivă pentru că întreținerea pentru un termen îndelungat, un astfel de activ în neutilizare nu are cum să genereze profit. Noi ne-am asumat un rol activ și în momentul de față, în baza modificărilor legislative din 2022, avem periodic o analiză cu privire la valorile bunurilor pe care le avem în administrare.
Constatăm deprecieri ale acestora și evaluăm procentual această marjă. Și acesta este unul dintre argumentele pe care trebuie să le punem pe masa unui judecător. Anual facem această apreciere.
În momentul de față avem peste 70 de cereri transmise în instanța de judecată pentru a valorifica activele. Sunt active în momentul de față, pentru că o cerere nu se soluționează pe loc. Mergem în fața instanțelor, avem termene, avem hotărâri, care după aceea pot fi atacate, pot fi contestate. Deci, un proces de sine stătător. Am avut astfel de cereri care au fost soluționate sau au fost definitive după un an de zile. Rolul nostru este să știm tot timpul ce active avem în administrare și, periodic, acolo unde simțim că este necesară o astfel de acțiune, inițiem o acțiune de solicitare a încuvințării de către instanță”.
Directorul ANABI a dezvăluit că, anul trecut, încuviințările date de instanțe pentru valorificarea bunurilor solicitate de către agenție au fost de ordinul zecilor.
“La început a fost mai mult vorba de valorificări realizate la solicitarea proprietarilor. Însă, tocmai pentru că nu ne putem permite să ținem foarte mult timp aceste bunuri în depozite la agenție, am inițiat foarte multe cereri de valorificare. În sensul acesta am generat și un articol și un caz special de valorificare care, practic, creionează parametrii acestor cereri de valorificare. (…)
Dacă un bun stă mai mult de un an de zile în custodia unei instituții publice și dacă proprietarul nu a virat în contul ANABI contravaloarea acelui bun, aceste criterii sunt suficiente pentru a putea formula o cerere în fața judecătorului, fără a mai fi necesar să probăm acea depreciere cu 40%, care era misiune imposibilă de cele mai multe ori.
Niciun bun nu se devalorizează 40%, cu atât mai puțin bunurile pe care le administrăm noi, pentru că avem grijă de ele și n-au cum să se deprecize așa de mult„.
Șeful ANABI a explicat, în interviul pentru Gândul, ce se întâmplă în situația specială în care o persoană anchetată și trimisă în judecată nu și-a dat acordul, în calitate de proprietar, pentru valorificarea unuia sau mai multor bunuri aflate sub sechestru asigurator, nu a depus contravaloarea bunului respectiv în contul agenției, judecarea durează ani de zile și la final acesta este achitat. Care este soarta acestor bunri indisponibilizate pe parcursul întregului proces?
“Cea mai lungă procedură de valorificare a durat aproximativ un an de la momentul formulării cererii de către ANABI, toate căile de atac, toate contestațiile posibile, evaluarea și valorificarea”, a precizat Cornel Călinescu.
În cazul în care persoana este achitată definitiv la finalul procesului, ANABI restituie proprietarului bunurilor valorificate contravaloarea acestora, pe care agenția o deține într-un cont purtător de dobândă.
„Restituim contravaloarea pe care o avem în contul care e purtător de dobândă. (…) Noi acționăm inclusiv în beneficiu proprietarului. Rolul nostru este să conservăm valoarea pentru că avem această dătorie față de proprietari”, a precizat șeful ANABI.
Conform declaraților făcute de directorul ANABI, dobânda este cea oferită de bănci. ANABI lucrează pe dobânda băncii UniCredit.
“Este o bancă comercială, dobânda este aceeași cu cea oferită de majoritatea băncilor. Avem o procedură de achiziție publică finalizată, în baza căreia serviciile bancare sunt oferite de o bancă de pe teritoriul României. Este vorba de UniCredit. Dacă piața oferă dobândă pentru conturi, vor primi (n.r. – persoanele achitate definitiv) și acea dobândă. Trebuie să luați în calcul faptul că am trecut prin momente în care economia nu mai oferea dobânzi pentru sumele de bani. Aveam și situații de dobândă negativă. Contractul și convenția pe care o avem cu banca este de a preveni o astfel de situație. Deci toate activele administrate de ANABI nu pot fi afectate de dobândă negativă”, a detaliat Cornel Călinescu.
Directorul general al ANABI a adus lămuriri și cu privire la imobilele aflate pe lista indisponibilizărilor, inclusiv a celor care au și garanție bancară.
“Începând din 2022, nu mai suntem limitați la valorificări la bunuri imobile. Cu anumite restricții, pot fi valorificate și bunuri imobile și deja am avut în activitatea agenției situații în care am vândut bunuri imobile, și am obținut niște sume foarte importante.
Deci, în momentul de față, agenția, pe durata urmării penale sau judecării dosarului, poate valorifica inclusiv imobile, cu condiția de a avea o cerere din partea proprietarului. Deci când există garanții, de obicei instanța solicită și acordul bancii. Avem inclusiv în momentul de față situații în care valorificăm bunuri imobile.
De cele mai multe ori, bancile își dau acordul să valorificăm noi, pentru că și băncile înțeleg că agenția va valorifica la prețul de piață. Deci, toată lumea are interesul să solicite agenției să organizeze licitația. Pentru că noi, de obicei, obținem niște sume foarte apropiate de prețul real al bunului”, a mai spus Cornel Călinescu.
Conform informaților furnizate de șeful ANABI, în astfel de cazuri, banca se alege cu acoperirea creanței.
“Noi nu acționăm, nu mutăm nimic din punctul A în punctul B fără a avea în acest sens o dispoziție din partea unui magistrat”, a subliniat Călinescu.
Anul trecut, ANABI a avut un caz în care un imobil a fost valorificat prin trecere în reutilizare socială, la Bacău.
“Anul acesta avem iarăși un imobil pe care l-am propus spre reutilizare Ministerului Finanțelor, pentru că hotărarea de guvern este în curs de avizare. Un imobil destul de mare, care urmează a fi transformat într-un spațiu destinat educației, învățământului. Insistăm pe această idee”, a precizat Cornel Călinescu.
Directorul ANABI a spus că în cazul din acest an este vorba de un imobil din Râmnicu Vâlcea, care ar urma să fie valorificat în scopuri educaționale, în funcție de nevoia pe care o are autoritatea locală.
„Anul trecut am făcut o astfel de reutilizare în zona Bacăului, un cămin pentru persoane vârstnice. Această idee a reutilizării publice este în continuare o bună practică europeană. Este consemnată la nivel internațional ca o modalitate de a arăta ce se întâmplă cu banii proveniți din infracțiune. Se spune, și noi credem în această idee, că acesta e modul cel mai evident de a arăta ce s-a întâmplat cu produsele infracțiunii. În mod normal, costurile de edificare sau de adaptare ale unui astfel de imobil sunt mai accesibile autorităților decât construirea de la zero a unui edificiu de acest tip”, a detaliat Cornel Călinescu.
Recent, directorul ANABI a fost la Consiliul Europei, unde coordonează un comitet de lucru în care se analizează semnarea unei noi convenții pe zona transfrontalieră de identificare, administrare și valorificare a bunurilor în toate țările membre UE.
“Într-adevăr, la nivelul Consiliului Europei, în momentul de față, se află în lucru o convenție care reglementează organizarea unor structuri de tipul ANABI în toate țările membre ale Uniunii Europene și ale Consiliului Europei. Este un șantier întreg la nivelul tuturor jurisdicțiilor pentru a-și consolida structurile. S-a constatat că modul acesta de organizare este cel mai eficient.
Avem deja un pas important făcut la nivelul Uniunii Europene, unde structurile de tip ANABI sunt reglementate. Avem termen până în iunie 2026 de a transpune acest lucru. România este într-o situație mai bună pentru că multe din aspectele din acea directivă sunt deja transpuse, însă ceea ce va apărea nou va fi formalizarea, înființarea de structuri similare în toată Uniunea Europeană și acum, mai nou, în toate țările Consiliului Europei.
Este important ca la nivel național să reușim această abordare despre care am vorbit mai devreme rapid, cu celeritate, structură cu structură, pentru că, repet, suntem întotdeauna contra timp. Deci agențiile de tip ANABI trebuie să-și găsească în fiecare jurisdicție o entitate cu care să poată schimba informații rapid, să poată să construiască acea încredere despre care am vorbit, pentru că suntem, din păcate, de multe ori, cu un pas în urmă. Trebuie să accelerăm.
Vă pot demonstra că realizez un transfer bancar în 10 secunde. Dacă aș fi un infractor, cine-mi garantează că pot acționa înainte de acel moment? Trebuie să fiu pregătit să acționez câteodată înainte de acest transfer. Dacă nu, cât mai aproape de momentul săvârșirii faptei.
Lăsați controalele la o parte, vorbim de cripto. Operațiunea se realizează uneori automat. Poți lăsa dispoziții în așteptare în funcție de un eveniment A sau B, sau C. Și atunci aveți urmăritori? Cea mai bună modalitate de acțiune este aceasta de tip task force, care pune foarte mult accent pe rapiditate și pe încredere.
Este o luptă contra timp. Ne luptăm cu tehnologie, ne luptăm cu automatizări, ne luptăm cu inteligența artificială. Procedurile noastre, inclusiv cele de cooperare judiciară, trebuie să fie adaptate, iar la asta se lucrează în momentul de față. La nivelul Uniunii Europene s-au făcut deja pași în sensul acesta (…) Va fi iarăși un punct important la nivel de recuperare a produselor infracțiunii. Subiectul, deși pare a fi important de mult timp, nu s-a tradus decât recent în modificări legislative, instituționale”, a mai spus șeful ANABI.
Inteligența artificială ocupă din ce în ce mai mult loc în toate sferele de activitate. Și ANABI are în vedere implementarea unei logistici AI care să ușureze activitatea angajaților agenției.
“În momentul de față implementăm o soluție de tip IT care a ajuns la versiunea 2.0. Se numește ROARMIS, este Sistemul Național Integrat de Evidență – este un ecris al sechestrelor interconectat cu sistemul de justiție, care ne oferă harta tuturor măsurilor asigurătorii, tuturor ordinelor de confiscare la nivel național. Acest nivel 2.0 al aplicației va avea și câteva optimizări pe zona de AI. Pentru că atât timp cât este cunoscută, controlată și optimizată să faciliteze proceduri de lucru, tehnologia este utilă. Este în cursul de dezvoltare.
Avem versiunea 1, care este deja în producție, deja este utilizată de către sistemul judiciar și am simțit nevoia optimizării unor fluxuri, în special ale agenției. Repet, suntem o structură suplă, avem foarte puțini angajați și trebuie să le creștem capacitatea de a accesa resurse și de a procesa date, iar acolo unde acest lucru poate fi delegat sau optimizat printr-o aplicație, vom acționa în acest sens.
Factorul uman este esențial. Angajatul ANABI trebuie să aibă abilitatea de a analiza documente care de multe ori au o amploare destul de ridicată, cu o complexitate destul de ridicată și trebuie să ai capacitatea de a sumariza toate aceste informații și de a fi convingător în fața unui magistrat. Trebuie să fii atât de bine pregătit încât să obții o încuvințare care este de multe ori obiect de cenzură pe ciclurile de jurisdicție.
Sunt proceduri în care ne întâlnim cu firmele cele mai importante de avocatură din această țară și nu numai. Deci agenția trebuie să fie una premium, cu angajați premium. În momentul de față este așa.
Avem două depozite și prin PNRR suntem în faza avansată de a semna contractele de execuție pentru cele trei depozite Zona Constanța, Sud și Nord și zona DEVA. S-a dovedit în practică, atunci când ai capacitatea, iar după, capacitatea e crescută, vin și rezultatele. Sperăm ca la jumătatea anului viitor să avem deja primele bunuri adăpostite acolo, pentru că este o relație de cauzalitate.
Ai capacitate, crește volumul. Nu ai? Nu. Și cu toate evoluțiile din punct de vedere al tehnologiei… cred că vor rămâne la mare preț și activele fizice, mobile, care vor necesita astfel de capacități de stocare. Deci sunt sigur că agenția va avea de lucru, va avea suficient cât să umple și cele trei depozite și probabil încă alte câteva”, a mai spus șeful ANABI.
CITEȘTE ȘI: