ANABI are bunuri, bani și monede virtuale de la inculpați în valoare de un miliard de lei. Cel mai scump bun valorează 500.000 de euro

În această perioadă, după ce România a cheltuit peste două miliarde de lei pentru alegerile prezidențiale din 2024 și 2025, dar și în condițiile în care deficitul și datoria externă dau fiori celor care vor forma noul guvern, nevoit  să caute noi resurse pentru a ține țara pe linia de plutire, una dintre instituțiile importante implicate în acest angrenaj al finanțelor statului este Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).

• Intrată în al noulea an de activitate, ANABI identifică, administrează și valorifică aceste bunuri pe parcursul urmăririi penale și a procesului, bunuri pentru care procurorul și judecătorul de cameră preliminară, de drepturi și libertăți impun prin ordonanță sau prin decizii anumite măsuri asiguratorii.
• Cercul este închis prin executările silite care intră în sfera de activitate a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), după ce este dată hotărârea definitivă.

EXTERNE Reacția rapidă a Europei la tarifele Trump pentru UE. Der Leyen: „Vom adopta contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar”

18:42

ACTUALITATE Alertă în Eforie Sud! Brigada Antitero a intervenit, după ce a fost descoperit un obiect ce ar putea fi aripa unei drone

18:25

Pentru a afla cum stau lucrurile la această oră la ANABI, dacă putem vorbi de un profit și cât de complexă și diversificată a devenit activitatea agenției, Gândul a realizat un interviu cu directorul general Cornel Călinescu.

„Am ajuns la 30.000 de lucrări, pe care le gestionăm împreună cu un colectiv de 43 de angajați”

România se află într-o goană nebună după bani. Întrebat dacă ANABI  a trecut pe profit, directorul agenției a dat un răspuns optimist, subliniind faptul că au avut loc, după finalizarea pandemiei, modificări legislative care au dat rezultate pozitive.

“În momentul de față, dacă ne uităm la cifre, putem vorbi că suntem pe profit, însă la fel ca și în urmă cu câțiva ani, suntem nemulțumiți și tot timpul dorim mai mult. Ne-am văzut ultima dată când eram în apropierea ieșirii din pandemie, din ce îmi amintesc, și atunci vă povesteam de anumite planuri, de intervenții legislative care erau iminente. Acele intervenții au avut loc în 2022 și cred că în măsura respectivă, în momentul de față, a început să genereze rezultate. Avem primele semne că acele modificări, care au vizat niște instituții destul de importante, au adus o creștere a volumului de lucrări.

Înainte de 2022 aveam o medie de 15.000 de lucrări, în momentul de față am trecut de dublu. Am ajuns la 30.000 de lucrări, pe care le gestionăm împreună cu un colectiv de 43 de angajați”, a detaliat Cornel Călinescu.

„Avem colegi care într-un singur dosar au adus câteva milioane de euro”

Șeful ANABI a explicat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în cadrul agenției se pune accentul pe expertize și pe calitate.

“Am avut șansa că am reușit să menținem oamenii de foarte bună calitate, foarte bine pregătiți. I-am motivat să lucreze în acest mediu care nu este unul foarte cozy, foarte pufos. Adică e un mediu destul de competitiv ( …) Fiecare angajat al agenției are în momentul de față un target, o țintă, în funcție de care se fac și evaluările de performanță, și evaluările anuale”.

Conform directorului ANABI, acest target reprezintă sume de bani, sute de mii de lei recuperați, identificați, iar ”cel mai jos target este de 250.000 de lei pe lună de persoană pentru a fi evaluat într-un mod peste mediu”.

„Avem colegi care într-un singur dosar au adus câteva milioane de euro. Printr-o singură lucrare, adică printr-o inițiativă, printr-un demers inițiat la nivelul agenției, adus în fața magistratului, procuror sau judecător, și finalizat cu o valorificare sau cu sume în contul agenției”.

Întrebat dacă este nevoie, pentru valorificare, în toate cazurile, de acordul proprietarului bunurilor respective, care, chiar dacă este inculpat, până la finalizarea procesului este considerat nevinovat, directorul ANABI a spus că acestea sunt atribuții ale agenției care se pot realiza sub condiția obținerii unui acord, dar sunt și foarte multe situații în care este suficientă încuvințarea măsurii de către procuror sau de către judecător.

“Cum ar fi, spre exemplu, transferul de sume de bani într-un cont central. Noi insistăm în continuare că acest cont pe care agenția îl gestionează este mijlocul cel mai eficient de a conserva valoarea sechestrului în sume de bani și în momentul de față am înregistrat o creștere a transferurilor către contul nostru.

Anul trecut este, spre exemplu, prima dată când activitatea agenției a înregistrat ceea ce părea a fi un proiect psihologic, și anume un miliard de lei. Am depășit un miliard de lei sume administrate și active administrate de agenție.

Aceste sume sunt vărsate în bugetul statului după ce există o hotărâre definitivă prin care se dispune confiscarea. Până atunci, rolul ANABI este de a păstra și controla aceste sume în contul agenției.

Hotărârea definitivă poate însemna virarea către bugetul de stat și atunci avem toate instrumentele pentru a proceda la o punere în executare rapidă. Sunt situații în care executarea unei astfel de măsuri se poate regla pe parcursul câtorva zile, ceea ce în mediul nostru de proceduri e un termen mai mult decât rezonabil.

Rolul agenției este să simplifice inclusiv această activitate a ANAF-ului. Activele de valoare se află la noi, sumele de bani se află la noi, iar nouă ne ia, de cele mai multe ori, câteva zile pentru a pune în executare hotărârea definitivă. Deci cu cât agenția este mai folosită de către autoritățile judiciare, cu atât tot ce înseamnă procedură de punere în executare a unei hotărâri se simplifică, pentru că pe procedurile pe care noi le folosim este vorba de câteva operațiuni care se realizează destul de rapid”, a explicat Cornel Călinescu.

50% din confiscări intră în fondul de urgență pentru prevenire și protecția victimelor

Directorul ANABI a dezvăluit, la Gândul Exclusiv, câte cazuri au fost finalizate și câte plăți au fost efectuate în ultimul an.

“Din acest miliard de lei au fost făcute viramente cu privire la aproximativ 70 de milioane de lei, ceea ce nu este o sumă foarte mare. Dar, repet, e vorba de procese care pot dura doi, trei, patru ani de zile. Pe întreaga durata a procesului, agenția are obligația de a conserva aceste sume.

În 2024 am făcut plăți de aproximativ 70 de milioane, însă nu toate aceste sume înseamnă confiscări. Proporția este undeva la 60% restituiri, pentru că măsurile asigurătorii se și ridică, și atunci avem obligația de a restitui bunurile și activele respective proprietarilor.

Diferența de 40% înseamnă sume care au fost virate de noi către ANAF cu titlu de confiscare, către mecanismul de prevenire, care sperăm noi să-și probeze eficiența, pentru că are ca obiectiv sprijinul pentru victime.

Tot prin efectul acelei legi, din 2022 am stabilit prin lege, la nivel de țară, faptul că 50% din ceea ce se confiscă se întoarce în zona aceasta de prevenire, de protecție a victimelor, de educație juridică, zone unde s-a constatat că avem multe lucruri de îmbunătățit. Prin acest act normativ au înființat ceea ce s-a cunoscut și se numește, în momentul de față, în limbaj comun, acel fond de urgență pentru victime, care este alimentat din confiscările procesate de către agenție”, a mai spus Cornel Călinescu.

Întrebat cât s-a virat anul trecut în acest fond de urgență pentru victime, șeful ANABI a spus că este vorba doar de cinci-șase vouchere, dar a subliniat că sunt sume disponibile.

”Este această procedură de solicitare a compensației care trebuie încuvințată de către comisiile speciale de pe lângă tribunale. Deci, vestea bună este că banii sunt disponibili. Din păcate, sunt mai multe decât anterior modificării legislative, dar cifrele nu sunt foarte încurajatoare Din ceea ce știu eu și din hotărârile înregistrate la noi în sistemul informatic, sunt cinci sau șase vouchere oferite de Ministerul Justiției”.

Directorul ANABI a precizat că valoarea unui astfel de voucher este de 18.000 de lei, pentru nevoi urgente. Un voucher este valabil pentru o victimă.

“Atribuțiile agenției sunt limitate din acest punct de vedere, rolul nostru este să asigurăm aceste resursele. Ceea ce vă pot spune este că acest fond de urgență are excedent. Deci este important de continuat cu informarea victimelor cu privire la acest mecanism. De văzut procedura, dacă o putem flexibiliza și, eventual, accelera. Însă vestea bună, în continuare, este aceea că banii sunt puși la dispoziție și este important ca acest fond să fie folosit cât mai eficient”, a mai spus Cornel Călinescu.

Cel mai scump bun mobil din depozitele ANABI este un autovehicul în valoare de 510.000 de euro

Prin înființarea ANABI, România a propus o abordare integrată a recuperării activelor provenite din infracțiuni, combinând funcțiile suport pentru organele de urmărire penală și instanțe cu cele de cooperare internațională, de gestionare efectivă a bunurilor indisponibilizate și de reutilizare socială a bunurilor și valorilor confiscate.

Ce valoare au bunurile din depozitele ANABI la această oră și care este valoarea totală a bunurilor aflate acum în administrarea agenției?

„Este întrebarea cu care mă întâlnesc destul de frecvent. Nu mai am acel răspuns ca acum câțiva ani. Avem de la cea mai ieftină, 15.000, că asta este limita minimă de la care putem prelua în administrare bunuri.

Cel mai scump bun mobil în momentul de față este undeva la cifra de 510.000 de euro, care reprezintă un autovehicul.

Este important de știut că acest tip de instituții au ca obiect preluarea și orientarea spre bunuri de valoare. Deci nu orice bunuri, ci bunuri de valoare, iar asta înseamnă implicit o cheltuire eficientă a banului public. Nu se justifică să cheltuiești acești bani publici pentru a menține valori reduse.

ANABI nu poate prelua toate sechestrele de pe teritoriul român. Putem prelua acele bunuri care se justifică să beneficieze de administrarea noastră. Am ajuns la bunuri de peste 23 de milioane de euro în administrarea agenției. La momentul acesta, suma până la un miliard de lei se completează cu cash, cu sume de bani aflate în conturile agenției”, a dezvăluit Cornel Călinescu în interviul acordat pentru Gândul.

În administrarea ANABI sunt 80 de tipuri de monede virtuale din dosare aflate pe rol. “Este o abordare de tip task force”

ANABI are în administrare și monede virtuale puse sub sechestru în multe dintre dosarele aflate pe rolul parchetelor sau instanțelor.

Conform declarațiilor făcute de directorul general Cornel Călinescu, în ultimul timp, la ANABI s-a înregistrat o creștere a dosarelor în care agenția este sesizată cu privire la monede virtuale. În urmă cu trei ani, sesizările priveau doar patru tipuri de astfel de monede, acum s-a ajuns la 80.

„Noi, din 2019, avem exclusivitate în acest domeniu. Suntem autoritatea care pune la dispoziție autorităților judiciare, poliției și pocurorilor resursele, know-how-ul necesar pentru a prelua în custodie monede virtuale, iar în momentul de față cred că am trecut de 80 de tipuri de monede virtuale pe care le administrăm. Lumea evoluează, sunt 80 de tipuri de monede, pentru că de la lună la lună apar variante, modalități, tipuri noi de monede care oferă sau nu oferă un beneficiu financiar important.

În 2020, am făcut ceva ce probabil acum nu am mai face, tocmai pentru că avem acest caracter volatil al monedelor virtuale În 2020, după cum bine știți, am fost printre primii din Sud-Est Europei care au valorificat monedele virtuale. Între timp, nu am mai obținut și nici noi nu am mai insistat pentru a obține acordul de valorificare, pentru că e un risc foarte mare pe care în momentul de față agenția nu și-l asumă”, a  spus Cornel Călinescu.

Șeful ANABI a explicat de ce nu se mai fac licitații pentru valorificarea portofoliilor de monede virtuale.

“Nu am mai organizat licitații. Le ținem în administrare, deci în custodia agenției, organizate în așa fel încât activele respective să fie securizate. Vorbim în primul rând de securitatea tranzacțiilor și de securitatea gestionării acelor active. Și, repet, găsim modalități și tipuri de monede noi pentru care agenția trebuie să fie pregătită, pentru a asigura custodia corespunzătoarea acestor active.

Întrebat care sunt costurile pentru aceste custodii, Cornel Călinescu a afirmat:

“Este destul de scump. E suficient să vă spun că certificarea și recertificarea unei angajate a agenției se ridică la câteva mii de euro pe an. Investim resurse în acest sens. Suntem, de asemenea, destul de norocoși, pentru că de cele mai multe ori aceste tipuri de investiții le rezolv fie prin proiecte internaționale, fie în parteneriat cu colegii noștri din alte jurisdicții.

Avem o relație extraordinară cu colegii din Statele Unite, de asemenea cu Europolul. Deci, în principiu, reușim să le obținem ca parte a parteneriatului nostru cu aceste entități. Deci nu cheltuim banii publici. Noi oferim, la rândul nostru, servicii. Este un barter, pentru că expertiza este scumpă și este greu accesibilă.

Noi, la rândul nostru, deținem expertiza pe care o punem la dispoziția colegilor noștri. Este o abordare de tip task force. Este o abordare care ne dă voie să obținem sprijin instant de la partenerii noștri din alte jurisdicții. Deci, practic, agenția poate ajunge la un coleg – care poate fi un polițist, poate fi un procuror sau poate fi un analist financiar – care ne răspunde la orice întrebare pe care o avem cu privire la active, la tipuri de bunuri pe care le putem găsi în aceleași jurisdicții. Suntem câteva structuri organizate la nivel global. Suntem parte dintr-o rețea, comunicăm direct și, de fapt, în asta constă și puterea agenției, pentru că nu suntem singuri.

Începând din luna iulie, ANABI, ca parte din rețeaua aceasta și care este modelul prin care am diversificat la nivel global structurile de tip ARO și AMO, își adaugă o nouă rețea pe care o așteptăm de foarte mult timp, și anume Middle East și Nord Africa. Arabia Saudită a preluat leadership în materie de ASEA Recovery și organizează 10 țări din zona respectivă, unde din luna iulie vom avea punct de contact care ne va răspunde rapid și consistent cu privire la active.

Este o zonă în care multe jurisdicții nu obțineau răspunsuri, este un demers colectiv și din luna iulie vom putea pune la dispoziția procurorilor noștri și polițiștilor noștri informații și din zona care acum e pe gri. În Africa ar trebui să fie avertizați că se va întâmpla această identificare. Este o informație publică de notorietate.

Țările respective sunt și ele ca și noi în tot felul de procese internaționale de evaluare. Componenta de spălare a banilor reprezintă un criteriu foarte important. Și vorbim de economii puternice, care își doresc să-și păstreze credibilitatea.

Lupta împotriva spălării banilor este un criteriu de evaluare important. Vorbim de țări care își doresc să joace un rol important în OECD. De asemenea, vorbim de țări care doresc să primească evaluări pozitive din partea FATF-ului. Această evoluție este un demers firesc pentru a atinge aceste evaluări pozitive.

Nu o să pot să răspund punctual într-un dosar în care am fost sesizați. Însă ceea ce vă pot spune e că toate măsurile asigurătorii cu privire la criptomonede sunt puse în executare de îndată de către agenție. De fapt, suntem primii care oferă sprijină autorităților judiciare pe cazurile acestea”.

Valorificarea monedelor virtuale. „Riscul cu privirea la depreciere se află în momentul de față în dreptul proprietarului”

Directorul ANABI a explicat, în interviul pentru Gândul, de ce nu a mai avut loc nicio licitație pentru valorificarea de portofolii de criptomonede după anul 2020, când au fost primele două astfel de valorificări.

“Este un drept, un beneficiu pe care fiecare proprietar îl are. În absența acestui acord, noi continuăm să le administrăm, urmând ca la o eventuală ridicare de măsuri asigurătorii sau la o confiscare, agenția să vireze unitățile sechestrate. Deci, dacă am primit un bitcoin, un bitcoin restituim. Dacă am primit un Ethereum, la fel restituim un Ethereum”.

Dacă la momentul valorificării criptomenedelor acestea s-au devalorizat și nu ar mai putea acoperi valoarea prejudiciului, șeful agenției  a subliniat în cadrul interviului că acest risc este asumat și de ANABI, și de proprietar.

“Este vorba și de asumarea unui risc. În momentul de față, toți proprietarii de monede virtuale au reprezentarea foarte clară a acestui proces de depreciere sau de apreciere. De aceea, este preponderent în dreptul lor dreptul de a evalua în ce măsură este necesară o intervenție. Dacă vom primi o astfel de solicitare, noi vom proceda imediat la valorificarea acelor monede.

În momentul de față, riscul este asociat proprietarului. El este o persoană – în cazurile noastre, toate persoanele respective sunt persoane urmărite în penal sau trimise în judecată – care se bucură de prezumția de nevinovăție. În niciun caz, măsuri asigurătorii nu au vreun impact asupra anticipării unei forme de vinovăție.

Riscul cu privirea la depreciere se află în momentul de față în dreptul proprietarului. El este primul care are dreptul de a juca un rol activ solicitând valorificarea sau un rol pasiv asumându-și această depreciere. Noi, în mod periodic solicităm astfel de acorduri prin intermediul procurorului sau a magistratului judecător, însă riscul în momentul de față este în dreptul proprietarului”, a explicat Cornel Călinescu.

CITEȘTE ȘI:

Culisele arestării Stegarului Dac, după ce și-a tăiat brățara electronică, s-a urcat pe clădiri, a AMENINȚAT, lovit și scuipat jandarmi.„Te plesnesc!”

Rudele Teodorei din satul natal se pregătesc de ÎNMORMÂNTARE. Ultima dată au văzut-o în viață de Paște. Sora tinerei nu va ajunge la funeralii

Mărturia CUTREMURĂTOARE a prietenului criminalului din Cosmopolis: „Dacă i se punea pata… n-aveai scăpare, nu se lăsa!”