Climatul urban și PROVOCĂRILE actuale pentru România. „Insulele de Căldură Urbană amplifică diferențele termice dintre orașe și zonele învecinate”

Viitorul apropiat (2021-2040) va fi marcat de o creștere sensibilă a temperaturii maxime și minime, precum și a frecvenței valurilor de căldură care vor afecta orașele României, chiar și într-un scenariu moderat de evoluție a climei (Jacob et al 2014).

Diferențele cele mai mari față de perioada 1981–2010 sunt prognozate în afara Arcului Carpatic, dar tendința de încălzire se manifestă la nivel național. În Oltenia, Muntenia și Dobrogea, temperaturile maxime vor depăși cu peste 1°C valorile de referință, accentuând riscurile climatice și impactul asupra populației și mediului.

Căldura urbană reprezintă un factor de risc tot mai relevant în contextul actual, având efecte semnificative asupra societății. Aceasta reprezintă o țintă centrală pentru eforturile de atenuare a efectului de insulă de căldură urbană și adaptare a populației afectate.

• La nivel european au fost adoptate strategii ce cuprind o gama largă de măsuri structurale și non-structurale menite să protejeze infrastructura, ecosistemele și comunitățile locale.
• În centrul abordării UE privind adaptarea la schimbările climatice se află Noua Strategie a UE privind Adaptarea la Schimbările Climatice, adoptată în 2021.
• Această strategie se bazează pe necesitatea unei adaptări mai inteligente, mai rapide și mai sistemice.
• Aceasta include îmbunătățirea cunoștințelor despre impacturile climatice, dezvoltarea de soluții inovatoare și asigurarea integrării acțiunilor de adaptare în toate politicile UE, inclusiv planificarea urbană și domenii relevante pentru ariile urbane.

La nivel național, în ultimii ani, au fost adoptate strategii pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora, iar orașele sunt integrate ca arii cu o vulnerabilitate climatică în creștere.

În linie cu țintele naționale, orașele au dezvoltat diverse documente strategice legate de dezvoltarea durabilă, mobilitatea urbană, energia verde, infrastructură inteligentă și de atenuarea și adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

‍Recomandări pentru politici sau acțiuni viitoare bazate pe analiza efectuată

Adaptarea orașelor la intensificarea fenomenului de căldură urbană este o provocare complexă, care presupune acțiuni coordonate și soluții inovatoare, capabile să răspundă unui context climatic în continuă schimbare.

Pentru a depăși barierele și a implementa măsuri eficiente, este nevoie de strategii integrate ce includ o mai bună coordonare instituțională, mecanisme financiare dedicate, implicarea activă a comunităților locale, dezvoltarea unor planuri de urbanism adaptative și utilizarea soluțiilor bazate pe natură.

• Un pas esențial îl reprezintă consolidarea cooperării între diferitele niveluri de guvernare, dar și între municipalități și părțile interesate, astfel încât să existe o continuitate a strategiilor pe termen lung și obiective clare de adaptare.
• Crearea și extinderea rețelelor de colaborare, împărtășirea bunelor practici și implicarea mediului academic și a cercetătorilor contribuie la o mai bună înțelegere a riscurilor climatice și la creșterea eficienței acțiunilor de adaptare.
• Totodată, dezvoltarea unor cadre integrate de proiectare urbană, care să includă atât expertiza științifică, cât și participarea comunității, este esențială pentru a răspunde provocărilor generate de schimbările climatice.

Administrațiile locale au un rol central în implementarea unor măsuri concrete, cum ar fi extinderea infrastructurii verzi, crearea de coridoare verzi-albastre, modernizarea clădirilor și orientarea planificării urbane către sustenabilitate. Integrarea planurilor de adaptare la nivel local în politici naționale și europene mai ample, precum și stimularea ecosistemelor de inovare pot asigura coerență și eficiență pe termen lung.

În acest context, orașele pot deveni mai reziliente dacă aliniază obiectivele de dezvoltare urbană cu cele de adaptare la schimbările climatice și protecție a ecosistemelor naturale, inclusiv prin recunoașterea interacțiunii dintre fenomenul de insulă de căldură urbană și valurile de căldură.

Orașele României devin tot mai calde, mediul urban punând astfel o presiune tot mai mare asupra confortului și inducând riscuri termice din ce în ce mai accentuate. Modificarea temperaturii ambientale la nivel regional va avea un ritm accelerat în orașe în următoarele decenii. Schimbarea radicală a modului de planificare urbană în vederea adaptării și atenuării impactului schimbărilor climatice este o necesitate extrem de actuală la nivelul administrațiilor locale din România.

Sursa foto main – Infoclima

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Schimbările climatice în România, în dungi ROȘII. Ce ne transmit datele de Show Your Stripes Day

Circulația meridianală din Atlantic, o componentă CRITICĂ a schimbărilor climatice. Cum ar putea fi afectată România

De ce provoacă schimbările climatice o ÎNCĂLZIRE mai mare pe uscat, comparativ cu mările și oceanele?

Raport OMM 2025-2029. Semnal de alarmă: „Noi recorduri globale de temperaturi până la finalul deceniului”