Prima pagină » Gândul Green » Putem monitoriza schimbările climatice în timp real? „O constelație de sateliți aflată în formare, pilon indispensabil pentru omenire”

Putem monitoriza schimbările climatice în timp real? „O constelație de sateliți aflată în formare, pilon indispensabil pentru omenire”

Putem monitoriza schimbările climatice în timp real? „O constelație de sateliți aflată în formare, pilon indispensabil pentru omenire”

Conștientizarea schimbărilor climatice a făcut ca în ultimii ani să fie dezvoltate o mulțime de aplicații care prelucrează informații preluate de la sateliți plasați pe orbitele din jurul Pământului. Programul Copernicus contribuie esențial la monitorizarea schimbărilor climatice globale. Anul 2014 a reprezentat un moment crucial prin lansarea primului satelit Sentinel-1A, fundația unui proiect științific care, vreme de un deceniu, a furnizat date vitale acestei monitorizări.

În această săptămână, lansarea Misiunii Sentinel-5A va fi un pas mare înainte pentru îmbunătățirea capacității Europei de monitorizare a compoziției atmosferice la nivel global.

Copernicus și monitorizarea schimbărilor climatice globale

Prin rețeaua de sateliți proprii, familia Sentinel, la care se mai adaugă informațiile de la terțe părți și care provin de la senzori la sol, aer si mare, Copernicus este un instrument eficient pentru monitorizarea modificărilor climatice, inclusiv variațiile temperaturii, calitatea aerului, poluare și în multe alte domenii, notează Cristian Omat pentru Infoclima.

Un furnizor de date de la sol pentru programul european Copernicus este Institutul Astronomic al Academiei Române care de-a lungul anilor a fost implicat activ în diverse activități, cum ar fi programe de observare terestră (EO), contribuind cu date și informații provenite de la senzorii proprii montați în diferite locuri din România.

Programul Copernicus oferă servicii specializate, precum serviciul Climate Change Service (C3S) și cel de monitorizare a mediului marin Copernicus Marine Service (CMEMS), pe baza cărora se pot întocmi evaluări, statistici și predicții asupra tendințelor climatice.

Aceste date au o importanță evidentă pentru fundamentarea proceselor decizionale la nivel internațional, sprijinind politici climatice și adaptarea la efectele încălzirii globale.

Datele sunt accesibile gratuit, încurajând astfel un spectru cât mai larg de utilizatori să ia măsuri informate în fața provocărilor climatice.

O constelație de sateliți aflată în formare

Lansarea primului satelit Sentinel-1A, în data de 3 aprilie 2014, a marcat momentul demarării construirii unei constelații de sateliți, momentan aflată în etapa de formare până la finele acestui deceniu.

Datele preluate de la acest satelit aflat încă în exploatare, asta deși durata de viață era estimată inițial la circa sapte ani, sunt utilizate gratuit și accesibile publicului larg, fiind integrate într-o gama extinsă de aplicații de monitorizare a atmosferei, oceanelor, ghețarilor, solului și a mediului înconjurător.

Acești sateliți se bazează pe tehnologii de ultima generatie, cum ar fi radar si instrumente de imagistica multispectrala pentru monitorizarea scoarței terestre, evolutia oceanelor și fluctuații ale atmosferei:

  • Sentinel-1 dispune de doi sateliți plasați pe orbite polare pentru maximizarea suprafeței monitorizate. Compus din Sentinel-1A (activ din 3 aprilie 2014), Sentinel-1B (25 aprilie 2016 – 3 august 2022) și Sentinel-1C (activ din 5 decembrie 2024), acesta din urmă având capabilități suplimentare pentru detecția și monitorizarea traficului maritim;
  • Sentinel-2 se bazează pe trei sateliți identici, aflați pe aceeași orbită. Fiecare dispune de sistem avansat de monitorizare imagistică multispectrală de înaltă rezoluție, pentru observarea evolutiei scoarței terestre și a vegetației. Compus din sateliții:  Sentinel-2A (activ din 23 iunie 2015), Sentinel-2B (activ din 7 martie 2017) și Sentinel-2C (activ din 4 septembrie 2024);

  • Sentinel-3 măsoară sistematic nivelul oceanelor, râurile și lacurile de pe Terra, gheață terestră și marină. Dispune de doi sateliți: Sentinel-3A (activ din 16 februarie 2016) și Sentinel-3B (activ din 25 aprilie 2018);
  • Sentinel-4 nu este un satelit independent, ci un instrument care furnizează date multispectrale de la satelitii Meteosat Third Generation Sounder (MTG-S). Prima misiune de monitorizare a calității aerului de pe o orbita geostationara, Sentinel-4 oferă în fiecare ora informații despre o gama largă de gaze si poluanti. Sentinel-4 a fost lansat pe 1 iulie 2025.
  • Sentinel-5 a debutat cu misiunea 5P (Precursor), prima dedicată monitorizării compoziției atmosferice, a evoluției agenților poluanți și a gazelor cu efect de seră, care s-a dovedit un instrument esențial în studiile climatice. Sentinel-5P este activ pe orbită din 3 octombrie 2017, după o întreagă serie de amânări și se remarcă prin sistemul TROPOMI (Tropospheric Monitoring Instrument) prin care furnizează măsurători de înaltă rezoluție cu privire la gazele cu efect de seră (metan si monoxid de carbon) și poluanții atmosferici (dioxid de azot, dioxid de sulf și aerosoli).

Parte a programului Copernicus, varianta actualizată denumită Sentinel-5A va fi plasată în următoarele zile pe o orbită polară, ceea ce reprezintă o revoluție la fiecare aproximativ 100 minute, pentru un maxim de acoperire zilnică la nivelul suprafeței terestre.

  • Acest nou instrument va fi montat pe satelitul meteorologic MetOp-SG A1 și dispune de un spectometru de ultima generație UVNS care acoperă 7 benzi spectrale între 270 și 2385 nm, oferind o rezoluție spațială de aproximativ 7 km și o fereastră de observație largă de 2670 km.
  • Prin urmare, instrumentul Sentinel-5A va facilita măsurători detaliate ale concentrațiilor totale și profilelor verticale ale poluanților și a gazelor din atmosfera terestră.

Față de Sentinel-4A care oferă informații de pe o orbita geostationara deasupra Europei și a nordului Africii, Sentinel-5A va oferi o perspectiva globală prin utilizarea unei orbite polare și va suplimenta serviciile programului Copernicus de monitorizare a atmosferei, cum ar fi Copernicus Atmosphere Monitoring Service (CAMS). Lansarea este prevăzută pentru data de 12 august 2025, la ora locala 21:37 (00:37 UTC), de la Kourou (Guyana Franceza) și va fi transmisă live pe canalul de YouTube al ESA.

  • Sentinel-6 măsoară înălțimea suprafeței mării la nivel global, contibuind la studiile oceanografice și climatice.  

Pe lângă misiunile enumerate mai sus, șase alte misiuni Sentinel sunt în dezvoltare pentru a acoperi noile nevoi și a îmbunătăți capacitățile Copernicus în domenii precum agricultura, schimbările climatice sau monitorizarea poluării.

Copernicus – un pilon indispensabil pentru monitorizarea schimbărilor climatice

Sateliții artificiali plasați pe orbitele din jurul Pământului în ultimele circa sapte decenii ne permit să vedem și să înțelegem planeta în detaliu, inclusiv în zone inaccesibile, indiferent că este zi sau noapte, oferind informații critice pentru decizii strategice, de la protejarea mediului până la securitate națională și comunicare globală.

Prin urmare, tehnologia satelitară devine un pilon indispensabil pentru omenire în epoca modernă.

Programul european Copernicus a fost conceput tocmai în acest scop, oferind date vitale pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea mediului.

Misiunea poartă acest nume în onoarea lui Nicolaus Copernicus, una dintre figurile emblematice ale astronomiei care a intrat în istorie prin teoria heliocentrică, un moment de cotitură al cercetării științifice într-o epocă dominată de supoziții care s-au dovedit ulterior eronate.

Programul este gestionat de Comisia Europeană, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ESA), precum și alte organizații europene. Misiunea se bazează pe informații primite de la sateliții propri, familia Sentinel, dar și de la alți sateliți publici sau comerciali ori date colectate de la stații terestre, aeriene și marine, pentru a oferi o imagistică cât mai completă.

Aceste date sunt procesate și analizate pentru a genera hărți, statistici și predicții, pe baza lor putând fi luate anumite decizii de către factorii de decizie politică, autorități publice și alte organizații internaționale.


RECOMANDAREA AUTORULUI:

Românii reciclează mai mult ca niciodată. Câte ambalaje au fost reciclate de la lansarea SGR

De ce este nevoită România să importe energie în contextul în care are un program de producție mai ridicat?

A fost văzut un specimen rar de crab ALBASTRU american în Marea Neagră, foarte căutat pentru carnea foarte gustoasă

Ziua în care planeta intră pe „DATORIE”. Limitele naturii vs. economia globală

Recomandarea video

Mediafax
Când ospățul duce la spital. Medic chirurg: „Colecistul primește rapid nota de plată. Credeți-mă pe cuvânt, va durea tare”
Digi24
Casetă metalică cu documente, descoperită sub talpa Cavalerului de pe acoperişul Castelului Corvinilor. Ce ascundea aceasta
Cancan.ro
ULTIMUL mesaj al lui Ion Drăgan. Ce a postat artistul, cu câteva ore înainte să moară
Prosport.ro
FOTO. Mădălina Ghenea le-a tăiat răsuflarea tuturor când a apărut așa la filmări
Adevarul
Mesajele subtile ale ambasadelor străine pentru România: amenințări din Rusia, prietenie din SUA, solidaritate din Franța
Mediafax
Premiu uriaș la loterie de Crăciun. Biletul câștigător, în valoare de 1,8 miliarde de dolari, a costat 2 dolari
Click
Horoscop săptămâna 26 decembrie - 1 ianuarie. Succes total la final de an pentru Scorpioni, schimbare majoră pentru Vărsători
Digi24
Lui Soloviov îi dau lacrimile când primește un premiu de la Putin: „E clar, omule, că ai fost făcut pentru război”
Cancan.ro
Ce mâncau Nicolae și Elena Ceaușescu în prima zi de Crăciun. Meniul strict era făcut cu o zi înainte
Ce se întâmplă doctore
Mihai Voropchievici avertizează: Această zodie este vizată de o forță malefică, pe final de 2025
Ciao.ro
Poveştile de iubire care au rămas doar o amintire! Imagini tari cu Gina Pistol, Răzvan Fodor sau Andra Măruţă şi foştii parteneri
Promotor.ro
Prezentare video Renault Clio 6. Dacia Sandero va primi același motor de 1,8 litri ca și modelul francez
Descopera.ro
Misterul Triunghiului Bermudelor, posibil rezolvat! Ce au descoperit doi seismologi?
Râzi cu lacrimi
BANCUL ZILEI. BULĂ: – M-a pus dracu' să-mi iau păpușă gonflabilă inteligentă!
Descopera.ro
De ce victimele din Pompeii erau îmbrăcate cu haine groase de lână dacă Vezuviul a erupt în luna august?