Schimbările climatice în România, în dungi ROȘII. Ce ne transmit datele de Show Your Stripes Day

Inițiativa „Show Your Stripes Day” este o campanie globală de conștientizare a schimbărilor climatice, desfășurată anual pe 21 iunie, care utilizează un instrument vizual simplu și puternic  -„warming stripes” (dungi/benzi de încălzire).

Fiecare bandă verticală reprezintă temperatura medie a unui an, începând din 1850 până în prezent, cu nuanțe de albastru pentru anii mai reci și roșu pentru cei mai calzi.

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Dan a ajuns președinte în urma folosirii pericolului FASCIST”

00:00

ACTUALITATE Furtuna din București a decopertat Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”

23:37

Această reprezentare evidențiază clar tendința de încălzire globală în ultimele decenii, inclusiv în România.

Concepute de climatologul profesor Ed Hawkins de la Universitatea din Reading, benzile de încălzire au fost lansate în 2018 și au devenit rapid un simbol recunoscut al crizei climatice.

• Începând cu 2019, campania #ShowYourStripes încurajează oamenii să descarce și să partajeze benzile corespunzătoare regiunii lor, pentru a stimula discuții despre schimbările climatice. 
• În fiecare an, pe 21 iunie, aceste benzi sunt afișate pe clădiri emblematice, în spații publice și pe rețelele sociale din întreaga lume.
• De exemplu, în 2024, benzile au fost proiectate pe BT Tower din Londra, Times Square din New York și poduri din Brisbane, Australia.

Scopul principal al inițiativei este de a transforma conversațiile despre schimbările climatice în acțiuni concrete. Profesorul Hawkins subliniază importanța implicării active: „Arată-ți benzile, începe conversații despre lumea noastră în încălzire și acționează pentru climă”.

Variația temperaturii la suprafața Pământului

Benzile „warming stripes” ilustrează variația temperaturii la suprafața Pământului, pentru diferite adâncimi ale oceanului (1960–2024) și pentru diferite straturi ale atmosferei (1979–2024), notează dr. Bogdan Antonescu pentru Infoclima.

Culorile indică abaterile față de media 1981-2010 și sunt scalate separat pentru atmosferă, pentru apele de suprafață și pentru cele mai adânci (straturile sunt despărțite de linii gri).

Datele provin din seturi globale: HadCRUT5 pentru suprafață, RSS pentru troposferă, Steiner et al. (2020) pentru stratosferă, iar pentru ocean a fost folosită reanaliza statistică MOSORA a Met Office, calculată pe medii globale la diverse adâncimi.

Stratosfera se răcește pe măsură ce troposfera se încălzește

O nouă versiune a de-acum celebrului grafic „Warming Stripes”,  în care dungile roșii indică ani cu temperaturi mai ridicate decât media (încălzire), iar cele albastre ani cu temperaturi mai mici decât media (răcire).

• În acestă nouă versiune a graficului sunt ilustrate schimbările  temperaturii de la suprafața oceanelor până în stratosferă, pe o perioadă de aproximativ 60 de ani.
• Ce putem observa  foarte clar este predominanța dungilor roșii în straturile inferioare (ocean și troposferă), reflectând încălzirea globală, în timp ce benzile albastre din stratosferă arată răcirea acesteia în ultimele decenii.

Stratosfera este stratul atmosferic de la aproximativ 12 km până 50 km situat deasupra troposferei. Stratosfera se răcește pe măsură ce troposfera se încălzește. Trei procese fizice contribuie la această răcire:

• Creșterea concentrației de CO₂: La altitudini mari aerul este rarefiat, iar moleculele de CO₂ care ajung acolo se comportă diferit decât la altitudini mai mici. La altitudini mari, moleculele de CO₂ intră în coliziune cu alte molecule. Aceste coliziuni  furnizează energie CO₂-ului care apoi este eliberată sub formă de radiație infraroșie. Radiația infraroșie nu se mai întoarce în straturile joase ale atmosferei pentru a contribui la încălzire, ci se pierde permanent în spațiu.

Prin acest proces, creșterea concentrației de CO₂ la altitudini mari mărește capacitatea stratosferei de a emite radiație către spațiu, ceea ce duce la pierderea de energie termică în stratul superior al atmosferei. Acest lucru poate să pară paradoxal deoarece mai mult CO₂ la altitudini mari răcește stratosfera, deși la altitudini mai joase încălzește troposfera.

• Absorbție mai mare în troposferă: Mai mult CO₂ (dar și alte gaze cu efect de seră) în troposferă înseamnă o absorbție mai mare de radiație infraroșie emisă de Pământ. Prin urmare, mai puțină energie infraroșie ajunge în stratosferă. Efectul net este de încălzire a troposferei și de răcirea a stratosferei, deoarece energia termică este reținută în straturile inferioare ale atmosferei.
• Scăderea concentrației de ozon: Ozonul absoarbe radiația ultravioletă solară și încălzește stratosfera. Reducerea stratului de ozon (în special până în anii ’90) a diminuat această absorbție a radiației solare, ducând la răcirea stratosferei joase. Astfel, distrugerea ozonului a fost cauza principală a răcirii stratosferei inferioare în perioada 1979–1990.

Tendințe climatice observate

🧊 1850–1970: Dominanța anilor reci

• Majoritatea anilor au fost mai reci decât media climatologică (nuanțe de albastru).

• Se observă frecvent abateri negative de până la -2°C, mai ales în secolul al XIX-lea.

• Rar apar ani calzi în această perioadă, ceea ce sugerează un climat mai stabil și mai rece.

♻️ 1970–1990: Tranziție

• Temperaturile devin mai variabile, alternând între ani reci și ani ușor calzi.

• Este perioada în care se observă începutul tendinței de încălzire, dar aceasta nu este încă dominantă.

🔥 1990–2024: Încălzire accelerată

• Din anii 1990 încoace, majoritatea anilor sunt peste medie, cu o intensificare clară a nuanțelor de roșu.
• După 2000, în special din 2010, apare o creștere rapidă și constantă a temperaturilor.
• Anii cei mai recenți (2020–2024) prezintă cele mai ridicate abateri pozitive, depășind frecvent +1.5°C. 2024 pare să fie cel mai cald an din toată seria. (insert previous link cu materialul pe 2024)

Concluzii cheie – Atenție la dungile tot mai roșii

• România a experimentat o schimbare climatică semnificativă în ultimii 30–40 de ani.
• Perioada post-1990 marchează o încălzire rapidă și persistentă, în acord cu tendințele globale.
• Această creștere este fără precedent în ultimii 170 de ani.

Citește și:

Soarele ia locul cărbunelui. Energia solară propulsează lumea spre o ERĂ electrică curată

Impactul schimbărilor climatice asupra AGRICULTURII din România

Viitorul încălzirii urbane în România și necesitatea unei transformări STRATEGICE

Iarna 2024-2025. Anomalii, recorduri și semnale de ALARMĂ: „În România, o iarnă cu două fețe”

Revoluția energiei SOLARE. Trenduri și previziuni pentru 2025: „Acest an poate fi unul determinant”