Colaborarea public – privată, soluția pentru dezvoltarea României și pentru continuarea proiectelor mari

Proiectele de anvergură, fie că vorbim de infrastructură, energie, apă și educație au nevoie de finanțare, expertiză și know-how atât public, cât și privat. Context în care colaborarea dintre autoritățile publice și mediul privat în România devine mai mult decât necesară.

Pe plan național, cea mai importantă discuție din spațiul public, din ultimele luni, este despre deficitul bugetar al statului. A vorbit despre acest lucru, inclusiv în vizita recentă la București, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, Valdis Dombrovskis. Oficialul european a avut pe agendă teme importante, cum ar fi evoluțiile bugetare și economice ale României, punerea în aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), și principalele priorități politice ale Uniunii Europene.

Dombrovskis a atras atenția că, anul trecut, deficitul bugetar al României a fost de peste 9% din PIB, cel mai mare din UE, situație care nu poate să continue, pentru că încalcă regulile europene.

DEZVĂLUIRI Președintele Iranului acuză că SUA, Israelul și Europa desfășoară un „război total” împotriva Teheranului

20:10

EXCLUSIV DIICOT declanșează urmărirea penală in rem după perchezițiile la TINMAR, iar DNA intră pe fir în scandalul „ANRE vs. băieții deștepți din Energie”, după ce instanța a anulat o amendă de 100 milioane lei

20:00

În aceste condiții, statul singur nu mai poate susține proiectele de dezvoltare sau cofinanțarea fondurilor europene. În momentul în care fondurile publice și europene nu mai sunt suficiente sau nu sunt suficient de flexibile, o soluție eficientă și semnificativă este colaborarea cu sectorul privat, care aduce capital, expertiză, know-how, dar și inovație.

De exemplu, parteneriatele public-private (PPP) reprezintă un instrument pentru dezvoltare locală, infrastructură și servicii publice. Acest tip specific de cooperare este reglementat la nivel european și național, existând inclusiv ghiduri despre aplicarea normelor legale, elaborate împreună cu experți ai Comisiei Europene.

Investițiile intră în sarcina partenerului privat, care e încurajat astfel să vină cu soluții tehnice moderne, de ultimă generație. Autoritatea publică are rolul de a păstra controlul asupra proiectului și proprietatea infrastructurii gestionate de partenerul privat. Așadar, PPP-urile permit combinarea expertizei, agilității și resurselor mediului privat cu responsabilitățile și misiunea serviciului public.

Exemple europene, implementate cu succes

Franța, Germania, Cehia sau Marea Britanie au demonstrat până acum eficiența modelului PPP în domenii cheie precum apă, canalizare, termoficare, educație. De exemplu, în 2023, Banca Europeană de Investiții, care are un centru de expertiză legat de PPP, a raportat 38 de PPP-uri încheiate în UE, cu o valoare totală de 13,6 miliarde euro.

Exemple românești de succes

Pe plan local, este relevant proiectul reţelei subterane de fibră optică din Bucureşti, dezvoltată sub numele de NetCity. Este unul dintre proiectele aflate în derulare în România printr-un mecanism clasic de parteneriat public-privat.

În România, există și alte forme de colaborare public-privată, cum ar fi contractele de concesiune (de servicii sau de lucrări) sau contractele de delegare. Aceste instrumente au rolul de a accelera investițiile și de a răspunde concret nevoilor comunităților.

Însă, implementarea unor proiecte de succes și în România, pe modelul altor jurisdicții, presupune necesitatea unui cadru normativ coerent și a unor măsuri clare de implementare.

Cel mai bun exemplu în acest sens este, desigur, modelul european din țările de succes pe această componentă – Franța, Germania, Cehia sau Marea Britanie.

În concluzie, tocmai provocările legate de finanțarea pe care statul nu o mai poate aduce în proiectele de dezvoltare – pot fi transformate în oportunități atunci când statul, mediul de business și comunitățile lucrează împreună.